tag:blogger.com,1999:blog-45200383209569516192024-03-14T04:24:17.835+02:00Biblioteca online cu carti electroniceDaniel Nicolaehttp://www.blogger.com/profile/12138717134880206945noreply@blogger.comBlogger647125tag:blogger.com,1999:blog-4520038320956951619.post-47782492893996344392023-05-04T09:45:00.001+03:002023-05-04T09:45:08.372+03:00Citește romanul Domniţa Ruxandra de Elvira BogdanCitește online romanul istoric Domniţa Ruxandra scris de scriitoarea română <a href="https://povesti-ro.weebly.com/basme-povesti-scriitoarea-elvira-bogdan.html" target="_blank">Elvira Bogdan</a>. Mai jos aveți prefața cărții Domniţa Ruxandra scrisă de Academicianul VICTOR EFTIMIU pe 31 august 1969.<br /><br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><h2 style="font-size: 18px; margin: 0px; text-transform: uppercase;">Prefață la romanul Domniţa Ruxandra</h2>
<br />Scriind, cu elogiile cuvenite, despre „Talismanul de safir", carte de povestiri istorice pentru tineret a Elvirei Bogdan, eminentul nostru critic Perpessicius îşi încheie astfel recenzia din „Gazeta literara": „Şi mă întreb: cînd se va hotărî autoarea să treacă la roman?"<br />
<br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiQbbyEiR07v4AHte7LzltUOHXIFXCRuS65d0YGa2uN945_EKW_QJtS1f0Wk17QhR2PZUspPCsLKXZKxNc6EPzBV7bSVJ470yBACrJuehFn5q9fU8cftNPvkLFmTH2GNau8t_B2beWDPNeNhRa8SksapOaVYSaHKf5ZAh557tk5iy57wyLlXrhniV_QPQ/s842/Domnita%20Ruxandra%20de%20Elvira%20Bogdan.jpg" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="842" data-original-width="558" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiQbbyEiR07v4AHte7LzltUOHXIFXCRuS65d0YGa2uN945_EKW_QJtS1f0Wk17QhR2PZUspPCsLKXZKxNc6EPzBV7bSVJ470yBACrJuehFn5q9fU8cftNPvkLFmTH2GNau8t_B2beWDPNeNhRa8SksapOaVYSaHKf5ZAh557tk5iy57wyLlXrhniV_QPQ/s320/Domnita%20Ruxandra%20de%20Elvira%20Bogdan.jpg" width="212" /></a></div><br />La acest îndemn, Elvira Bogdan a răspuns prompt dăruindu-ne cartea „Domniţa Ruxandra", un roman istoric, pasionant ca o poveste cu haiduci şi ca un basm, ce se desfăşoară într-un decor de feerie suavă şi tragică în acelaşi timp, o frescă din liniştita, apoi atît de tulburata Domnie a lui Vasile Lupu, bunul gospodar, Domnitorul Moldovei, prinţ de Renaştere, fastuos şi trufaş, nemaipomenit de bogat, al cărui nume e legat mai ales de reformele, de darurile culturale pe care le-a făcut ţării sale, paralel cu opera patriotică a contimporanului şi rivalului său Matei Basarab al Ţării Româneşti.<br />
<br />O poveste de dragoste a fiicei lui Vasile Lupu, Domniţa Ruxandra, cuminte, instruită, frumoasă ca Ileana Cosînzeana, fiică iubitoare, iubită de toţi, peţită de floarea tineretului ţărilor vecine: Polonia, Transilvania, Valahia, Ucraina, şi pe care în ambiţia şi mîndria lui, duse pînă la îngîmfare, — Vasile Vodă Lupu nu voia s-o mărite decît cu un fiu de rege sau de împărat, ca să o vadă regina sau chiar împărăteasă. Născuta în purpură, trăind o copilărie de vis şi o tinereţe în care visul ei de dragoste abia împlinit se sfârşeşte dramatic — soţul ei cade pe cîmpul de luptă, ea însăşi avea să cadă spre sfîrşitul vieţii subt securea care îi va desprinde de trup frumosul cap bălai, cu părul lung pînă la glezne, întocmai ca cel al Ilenei din poveste.<br />
<br />Cititorii vor urmări cu un viu interes peripeţiile acestei tinere vieţi, dintr-o epocă înfloritoare a Moldovei lui Ştefan cel Mare.<br />
<br />Autoarea ştie să ţină încordată atenţia lectorului, purtîndu-l de la dragostea curată a Domniţei neprihănite, de la viaţa idilică a Curţii Domneşti de la Iaşi, la vremurile de restrişte ale războiului cu cazacii, ale năvălirii tătarilor, care pustiesc Moldova omorîndu-i locuitorii ori luîndu-i robi pentru răscumpărare, dînd foc tîrgurilor şi satelor, ducînd peste hotare bogăţiile ţării. De asemeni, ne sînt înfăţişate apoi vremile grele, cu schimbările de Domni şi sărăcia care au urmat epocii de aur, de fast bizantin a lui Vasile Lupu, acela căruia îi datorăm comoara de piatră dantelată a bisericii celor Trei Ierarhi.<br /><br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />Cu „Domniţa Ruxandra" Elvira Bogdan face nu numai o operă de imaginaţie pasionantă ca un roman medieval, dar şi o lecţie de istorie, a noastră şi a vecinilor noştri, înşiruire de pagini de cronicar, instructive, captivante, scrise cu un vocabular pitoresc, într-o legănare a frazei asemănătoare celor scrise de evocatorii de seamă ai trecutului nostru.<br />
<br />Personagiile sînt măiestrit reliefate; de la ţinuta hieratică a Domnitorului cu ambiţii de Basileu bizantin, pînă la graţia Doamnelor, Domniţelor si Jupuitelor, pînă la cavalerismul peţitorilor şi impetuozitatea leonină a hatmanului Ucrainei Hmielniţky şi vitejia unită cu un suflet romantic a fiului său Timuș, cuceritorul inimii şi a dragostei pînă dincolo de moarte a Ruxandrei, oamenii de atunci trăiesc — subt pana măiastră a Elvirei Bogdan — viaţa, lor vie, amestec de sălbăticie şi rafinament, de sentimente duse pînă la exces, de devotamente rare şi iubire nemărginită, ori cu izbucniri de răzbunări sălbatice, cum e cazul nobilului leah, prinţul Wisznowieţky, care iubeşte pe Ruxandra pînă la adorare şi respins de ea se răzbună cu cruzime peste zeci de ani, poruncind oamenilor săi să-i taie capul cu toporul.<br />
<br />Roman istoric, roman de dragoste, roman de aventuri, roman de analiză psihologică, „Domniţa Ruxandra" conţine toate elementele necesare să capteze interesul publicului cititor, să-l pasioneze.<br />
<br />Autoarea vădeşte şi calităţi de dramaturg, momentele sînt dialogate cu nerv, găsim lovituri de teatru, surprize, cum e de pildă marea scenă a explicaţiei între Voievod şi Ruxandra, cînd Voievodul se duce la Curtea ginerelui său Timuș Hmielniţky, fiul lui Bogdan, hatmanul Ucrainei, să-i ceară ajutor să-şi recapete Tronul de la Iaşi, uzurpat de boierul Gheorghe Ştefan.<br />
<br />Ruxandra se împotriveşte acestei intervenţii. Ea nu vrea să se despartă de tînărul ei soţ adorat ca să-l vadă plecat pe cîmpul de bătaie, nu vrea ca Moldova să fie pustiită de un nou război. Tatăl ei a domnit destul... E prea bătrîn ca să-l mai poarte trufia măririlor. Ruxandra oferă ospitalitatea cea mai largă în oraşul de Scaun al soţului ei, lui Vasile Lupu şi credincioşilor săi. Dar orgoliosul Domnitor nu vrea să renunţe la planurile sale. Scena acestei neînţelegeri merge crescînd şi e admirabila ca noutate a temei şi vigoare a replicii.<br />
<br />Parafrazînd dorinţa lui Terpessicius care cerea Elvirei Bogdan un roman, o vom întreba la rîndul nostru:<br />
<br />— Pe cînd o piesă de teatru ?<br />
<br />Acad. VICTOR EFTIMIU 31 august, 1969<br /><br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><h2 style="font-size: 18px; margin: 0px; text-transform: uppercase;">Citește cartea Domniţa Ruxandra de Elvira Bogdan</h2>
<iframe class="scribd_iframe_embed" data-aspect-ratio="0.7068965517241379" data-auto-height="true" frameborder="0" height="600" scrolling="no" src="https://www.scribd.com/embeds/382887282/content?start_page=1&view_mode=scroll&access_key=key-2ObhE508LarO917CpY3M" tabindex="0" title="Elvira-Bogdan-Domnita-Ruxandra.pdf" width="100%"></iframe><br /><br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4520038320956951619.post-57115834092078997892022-04-19T12:37:00.003+03:002022-04-19T12:37:47.409+03:00Adolfo Bioy Casares<p>Biografia și cărțile scriitorului Adolfo Bioy Casares care pot fi citite pe site. Autorul Adolfo Bioy Casares este cunoscut pentru romanele Invenția lui Morel, Plan de evadare, Sperjurul nepotului, Urzeala celestă, Visul eroilor, O istorie prodigioasă, Marele serafim și Aventura unui fotograf în La plata.</p>
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEggnY3M_KzpbQNmHOPCU6eg-llBWUj8gTswJNMLDbOhiARQyUTNPy7xpTTiBuNSupWxm8PjNAcHdQNWP2TZSwXpgLbQ1uXQqUrJDVuayQMvABmzij796va1AW95_1hT62I-pwy1XjmfT9fYQu6Jd-czq23VZ9RqRbb6qQQzUpEBqboJHV13LOkw0-psIA/s1112/Adolfo%20Bioy%20Casares.png" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="1112" data-original-width="800" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEggnY3M_KzpbQNmHOPCU6eg-llBWUj8gTswJNMLDbOhiARQyUTNPy7xpTTiBuNSupWxm8PjNAcHdQNWP2TZSwXpgLbQ1uXQqUrJDVuayQMvABmzij796va1AW95_1hT62I-pwy1XjmfT9fYQu6Jd-czq23VZ9RqRbb6qQQzUpEBqboJHV13LOkw0-psIA/w144-h200/Adolfo%20Bioy%20Casares.png" width="144" /></a></div><br />
<h2 style="background-color: red; display: flex; font-size: 18px; margin: 0px; padding: 0px 20px; text-align: left; text-transform: uppercase;"><span style="background-color: white; padding: 0px 15px 0px 5px;">Biografia scriitorului Adolfo Bioy Casares</span></h2>
Adolfo Bioy Casares (nume complet Alfred Elton van Vogt) s-a născut pe 15 septembrie 1914 în Buenos Aires, Argentina și a fost un scriitor de ficțiune, jurnalist și traducător argentinian. A fost prieten și colaborator frecvent cu compatriotul Jorge Luis Borges. Este autorul romanului fantastic Invenția lui Morel.<br />
<br />Datorită clasei sociale înalte a familiei sale, el a putut să se dedice exclusiv literaturii și, în același timp, să-și distingă opera de mediul literar tradițional al timpului său. A scris prima sa poveste („Iris y Margarita”) la vârsta de unsprezece ani. Și-a început studiile secundare la Instituto Libre de Segunda Enseñanza de la Universidad de Buenos Aires. Mai târziu, a început, dar nu a ajuns să termine școala în drept, filozofie și literatură. Alimentat de dezamăgirea față de atmosfera universitară, s-a mutat într-o fermă de familie unde, când nu avea vizitatori, s-a dedicat aproape în întregime studiului său de literatură. Până la vârsta de douăzeci de ani, și-a menținut cunoștințele în spaniolă, engleză, franceză (pe care le vorbea de la vârsta de 4 ani) și germană. Între 1929 și 1937, Adolfo Bioy Casares a publicat o serie de cărți (Prólogo, 17 disparos contra lo porvenir, Caos, La nueva tormenta, La estatua casera, Luis Greve, muerto) pe care le va disprețui ulterior, limitând publicațiile suplimentare și refuzând să le discute, etichetând toată munca sa anterioară anului 1940 drept „oribilă”.<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />În 1940, a publicat romanul scurt Invenția lui Morel, care a marcat începutul maturității sale literare. Introducerea romanului a fost scrisă de Borges, în care comentează absența precursorilor science-fiction-ului în literatura spaniolă, prezentându-l pe Adolfo Bioy Casares drept pionierul unui nou gen. Nuvela a fost foarte bine primită și a primit Primer Premio Municipal de Literatura (Primul Premiu Municipal de Literatură) în 1941. În același timp, în colaborare cu Borges și Silvina Ocampo, a publicat două antologii: Antología de la literatura fantástica (1940) y Antología poética argentina (1941).<br />
<br />Adolfo Bioy Casares a câștigat mai multe premii, printre care Gran Premio de Honor al SADE (Societatea Scriitorilor Argentinei, 1975), Legiunea de Onoare Franceză (1981), Premiul Diamond Konex de literatură (1994) titlul de Cetățean Ilustru al Buenos Aires ( 1986), și Premiul Miguel de Cervantes (decernat lui în 1991 la Alcalá de Henares). Adolfo Bioy Casares este înmormântat în cimitirul La Recoleta, Buenos Aires.<br />
<br />Scriitorul Adolfo Bioy Casares a murit pe 8 martie 1999 la vârsta de 84 de ani.<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />
<h2 style="background-color: red; display: flex; font-size: 18px; margin: 0px; padding: 0px 20px; text-align: left; text-transform: uppercase;"><span style="background-color: white; padding: 0px 15px 0px 5px;">Cărțile scriitorului Adolfo Bioy Casares</span></h2>
<b>Romane publicate</b><br />- La invencion de Morel (1940) (<a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/2009/09/citeste-cartea-lui-morel-de-adolfo-bioy.html">Invenția lui Morel</a>, trad. rom. 2003)<br />- El perjurio de la nieve (1944) (Sperjurul nepotului)<br />- Plan de evasion (1945) (<a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/2009/09/citeste-cartea-de-evadare-de-adolfo.html">Plan de evadare</a>)<br />- La trama celeste (1948) (Urzeala celestă)<br />- El sueno de los heroes (1954) (Visul eroilor)<br />- Historia prodigiosa (1956) (O istorie prodigioasă)<br />- Guirnalda con amores (1959)<br />- El lado de la sombra (1962)<br />- El gran serafin (1967) (Marele serafim)<br />- Diario de la guerra del cerdo (1969)<br />- Dormir al sol (1973) (Dormind la soare)<br />- Aventuras de un fotografo en La Plata (1985) (Aventura unui fotograf în La plata)<br />- Historias desaforadas (1986) (Povești scandaloase)<br />- Una muneca rusa (1991) (O păpușă rusească)<br />- Un campéon desparejo (1993) (Un campion al disperării)<br /><br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<b>Opere scrise în colaborare</b><br />- Seis problemas para don Isidro Parodi (1942), cu Jorge Luis Borges (Șase probleme pentru don Isidor Parodi)<br />- Dos fantasías memorables (1946), cu Jorge Luis Borges (Fantezii memorabile)<br />- Los que aman, odian (1946), cu Silvina Ocampo (Ceea ce iubesc, urăsc)<br />- Un modelo para la muerte (1946), cu Jorge Luis Borges (Un model în moarte)<br />- Crónicas de Bustos Domecq (1967), cu Jorge Luis Borges (Cronica lui Bustos Domecq)<br />- Nuevos cuentos de Bustos Domecq (1977), cu Jorge Luis Borges (Noi povestiri cu Bustos Domecq)<br />Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4520038320956951619.post-49596051434874570422022-04-19T11:10:00.001+03:002022-04-19T11:10:10.040+03:00Citește Cartea Lui Van Vogt de A. E. Van Vogt<p>Citește online culegerea de povestiri science fiction Cartea Lui Van Vogt scrisă de autorul canadian A. E. van Vogt. <a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/2022/04/a-e-van-vogt-alfred-elton-van-vogt.html">Scriitorul A. E. van Vogt</a> a realizat el însuși pentru colecția science fiction David Books selecția povestirilor incluse în volumul Cartea Lui Van Vogt.</p>
<b>Cartea conține următoarele povestiri</b><br />
Orologiul timpului (The Timed Clock)<br />
Mărturisirea (The Confession)<br />
Șobolanul și șarpele (The Rat and the Snake)<br />
Barbarul (The Barbarian)<br />
Surogat etern (Ersatz Eternal)<br />
Un râs nebun (The Sound of Wild Laughter)<br />
Pierdut: Cincizeci de sori (Lost: Fifty Suns)<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEghzy5sKWx82_up4WY9M9w-VDMIy7wWlpZ5rdvVK4qCMSgz-fxvI9EhItIX4-IYGk3fsLu4v0Lc0WfiW5yG7NexfgsWwxFPraD_dx7KKWXNuhRT-q3YkPdkiF_MvtwqCPcQ2kxZgNhbfp5x9aFsI7bNTEwRrDOE7iZtYlMhOk68alSQYOltq1fcQYnBVA/s877/artea%20Lui%20Van%20Vogt.jpg" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="877" data-original-width="680" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEghzy5sKWx82_up4WY9M9w-VDMIy7wWlpZ5rdvVK4qCMSgz-fxvI9EhItIX4-IYGk3fsLu4v0Lc0WfiW5yG7NexfgsWwxFPraD_dx7KKWXNuhRT-q3YkPdkiF_MvtwqCPcQ2kxZgNhbfp5x9aFsI7bNTEwRrDOE7iZtYlMhOk68alSQYOltq1fcQYnBVA/w155-h200/artea%20Lui%20Van%20Vogt.jpg" width="155" /></a></div><br /><b>Fragment</b><br />Marriott se trezi, reamintindu-şi de acel lucru de necrezut pe care îl zărise cu o seară înainte în camera de zi goală. Memoria, ageră şi precisă ca o imagine vizuală, l-a smuls brusc din pat. Îşi îmbrăcase la iuțeală halatul şi se îndrepta spre camera de zi când încetini pasul şi se opri gândindu-se. E o prostie la mijloc. A fost doar un vis. A dat din cap în semn de dezaprobare, zâmbind cu reproş. Înainte, dormitorul fusese o cămară a vechii case Marriott. O alesese fără a ține cont de frumusețea ei, doar pentru că se afla alături de bucătărie şi se putea încălzi de la aragaz. Se îndreptă acum sprinten spre bucătărie, aprinse focul, încălzi apă, se spălă,<br />se rase şi se îmbrăcă. Îşi aminti zâmbind cum odată, cu mai mult de un an în urmă, sărise din pat ca un nebun şi înşfăcase receptorul — ca să-şi dea seama că de fapt nu sunase nimeni.<br />Îşi puse pardesiul şi zăbovi un moment pentru a se cerceta atent în oglinda din hol. Era o oglindă ştearsă iar imaginea pe care o văzu era neclară. Cu toate acestea, izbutea să reflecte imaginea unui bărbat tânăr, cam până în patruzeci de ani, zvelt, cu o pălărie gri şi pardesiu. Satisfăcut, îşi îndreptă privirea într-o parte în aşa fel încât, pentru moment, holul mare intră în raza lui vizuală. Ca întotdeauna, pustietatea din jur îl şocă<br />întrucâtva. Totuşi, ceea ce îl neliniştea cel mai mult era că îşi dădea seama că privirea i se îndrepta automat spre uşa de la camera de zi. Marriott strâmbă din buze cu dispreț.<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />— Prostul naibii — spuse cu necaz către imaginea din oglindă. Ce încerci să faci? Vrei să dovedeşti că eşti idiot?<br />Se simțea cât se poate de mul uimit văzând că uşa camerei de zi era închisă. Îşi îndreptă privirea, înadins, în altă parte şi deschise uşa de la intrare. Un vânt rece de aprilie îl izbi în față. Încuie uşa după el şi se îndreptă spre poartă. Aceasta scârțâi când o deschise, dar balamalele ruginite nu-l mai deranjau de mult. Închise poarta, apoi, conform obiceiului, zăbovi o clipă să arunce o privire spre capătul străzii.<br />Strada era lungă, iar casele mai îndepărtate se răzlețeau astfel încât era aproape imposibil să-ți dai seama unde începea câmpul deschis. Paul Marriott oftă. Tatăl lui îi spusese, nu numai o dată, că la începutul veacului casa Marriott se întindea pe un sfert de milă dincolo de periferia localității Hampden, o casă frumoasă, cu aspect plăcut, dispunând de douăzeci de acri de teren împădurit, punctul de atracție al satului. Treptat, satul trecuse în zona nouă a oraşului, până când ajunsese înăuntrul sectorului comercial al acestuia.<br />Trei minute i-au trebuit lui Marriott ca să ajung la braseria Mătuşii Mary. Se instală comod la masă şi, când veni chelnerița, o întrebă:<br />— A venit Judith?<br />Fata clătină din cap încruntându-şi puțin sprâncenele, ezită şi apoi spuse:<br />— Scumpule, ştii prea bine că domnişoara Judith nu mai mănâncă la noi.<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><b>Citește online cartea electronică "Cartea Lui Van Vogt" de A. E. Van Vogt</b><br />
<iframe class="scribd_iframe_embed" data-aspect-ratio="0.7749140893470791" data-auto-height="true" frameborder="0" height="600" scrolling="no" src="https://www.scribd.com/embeds/552384091/content?start_page=1&view_mode=scroll&access_key=key-lkT0EEakK5UgDcdrjioV" tabindex="0" title="A. E. Van Vogt - Cartea lui Van Vogt" width="100%"></iframe>
<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4520038320956951619.post-72574873929319470782022-04-19T09:20:00.001+03:002022-04-19T11:11:18.108+03:00A. E. van Vogt (Alfred Elton van Vogt)<p>Biografia și cărțile scriitorului A. E. van Vogt (Alfred Elton van Vogt) care pot fi citite pe site. Autorul A. E. van Vogt este cunoscut pentru romanele Cartea lui Ptath, Casa veșniciei, Odiseea navei Space Beagle, Star Cluster, Făuritor de univers, Planete de vânzare, Imperiul marelui judecător, Războiul împotriva rulilor.</p>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhFyBo4dTPDWl5KYiBeXmM3lrGXf8JMEabsC4DLC5dpE4ZEwoLMWzUhZ5Umph3VAyeb6STK7y0wwDJql1R1AtNdAF0hbYkhew1fc2U2tQKbog4SsizKkA-gi24rIfk7qOhy-jrTAFXzEFtVtVv3kouNzvRIMHcvu6Rxidc1w_Aa1I6fO79ujkJlE8sHUA/s1112/A.%20E.%20van%20Vogt.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="800" data-original-width="1112" height="288" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhFyBo4dTPDWl5KYiBeXmM3lrGXf8JMEabsC4DLC5dpE4ZEwoLMWzUhZ5Umph3VAyeb6STK7y0wwDJql1R1AtNdAF0hbYkhew1fc2U2tQKbog4SsizKkA-gi24rIfk7qOhy-jrTAFXzEFtVtVv3kouNzvRIMHcvu6Rxidc1w_Aa1I6fO79ujkJlE8sHUA/w400-h288/A.%20E.%20van%20Vogt.jpg" width="400" /></a></div><br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />
<h2 style="background-color: red; display: flex; font-size: 18px; margin: 0px; padding: 0px 20px; text-align: left; text-transform: uppercase;"><span style="background-color: white; padding: 0px 15px 0px 5px;">Biografia scriitorului A. E. van Vogt</span></h2>
A. E. van Vogt (nume complet Alfred Elton van Vogt) s-a născut pe 26 aprilie 1912 în Edenburg, near Gretna, Manitoba, Canada și a fost un autor de science-fiction născut în Canada. Stilul său narativ fragmentat și bizar a influențat scriitorii de science-fiction de mai târziu, în special Philip K. Dick. El a fost unul dintre cei mai populari și influenți practicanți ai science fiction-ului la mijlocul secolului XX, așa-numita Epocă de Aur a genului, și unul dintre cei mai complexi. Organizația The Science Fiction Writers of America l-a numit cel de-al 14-lea mare maestru în 1995 (prezentat în 1996).<br />
<br />Scriitorul A. E. van Vogt a murit pe 26 ianuarie 2000 la vârsta de 87 de ani.<br /><br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<h2 style="background-color: red; display: flex; font-size: 18px; margin: 0px; padding: 0px 20px; text-align: left; text-transform: uppercase;"><span style="background-color: white; padding: 0px 15px 0px 5px;">Cărțile scriitorului A. E. van Vogt</span></h2>
<b>Serii<br />Non-A</b><br />The World of Null-A (1945)<br />ro. Lumea non-A - Editura Cristian 1994<br /><br />The Pawns of Null-A (1956) - apărut și sub titlul The Players of Null-A<br />ro. Jucătorii non-A - Editura Cristian 1994<br /><br />Null-A Three (1985) - apărut și sub titlul Null A-3<br />ro. Sfârșitul non-A - Editura Cristian 1995<br /><br /><b>Slan</b><br />Slan (1947) - roman<br />ro. Slan - Editura Nemira 1998<br /><br />Slan Hunter (2007) - roman scris de Kevin J. Anderson, folosind materiale redactate de van Vogt<br /><br /><b>Arsenalele din Isher</b><br />The Weapon Makers (1947)<br />ro. Făuritorii de arme - editura Nemira 1992<br /><br />The Weapon Shops of Isher (1951)<br />ro. Arsenalele din Isher - editura Nemira 1992<br /><br />The Weapon Shops of Isher and The Weapon Makers (1979) - ediție omnibus<br />ro. Arsenalele din Isher. Făuritorii de arme - editura Antet 2007<br /><br /><b>Clane</b><br />Empire of the Atom (1957)<br />ro. Imperiul atomului - editura Nemira 1994<br /><br />The Wizard of Linn (1962)<br />ro. Vrăjitorul din Linn - editura Nemira 1998<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><b>Romane</b><br />The Book of Ptath (1946) - apărut și sub titlurile 200 Million A.D., Two Hunderd Million A.D. și Ptath<br />ro. Cartea lui Ptath - editura Leda 2007<br /><br />The House That Stood Still (1950) - apărut și sub titlurile The Mating Cry și The Undercover Aliens<br />ro. Casa veșniciei - editura Vremea 1993<br /><br />The Voyage of the Space Beagle (1950) - a apărut și sub titlul Mission: Interplanetary<br />ro. Odiseea navei Space Beagle - editura Albatros 1978, editura Leda 2006<br />ro. Fauna spațiului - editura Vremea 1996<br /><br />The Mixed Men (1952) - a apărut și sub titlul Mission tot the Stars<br />ro. <a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/2019/02/star-cluster-de-e-van-vogt-carte-online.html">Star Cluster</a> - Valdo 1992, Editura Aldo Press 1999<br /><br />The Universe Maker (1953)<br />ro. Făuritor de univers - CPSF nr. 485-488<br />ro. <a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/2013/12/umbrelor-de-e-van-vogt-carte-online.html">Universul umbrelor</a>, Colecția SF (Editura Lucman), nr. 7. Traducere de Dorin Preisler<br /><br />Planets for Sale (1954) - cu Edna Mayne Hull<br />ro. Planete de vânzare - editura Image 1998<br /><br />The Mind Cage (1957)<br />ro. Imperiul marelui judecător - editura Fahrenheit 1994<br /><br />Siege of the Unseen (1959)<br /><br />The War Against the Rull (1959) - roman, include versiunile revizuite ale celor cinci lucrări anterioare<br />ro. Războiul împotriva rulilor - Editura Univers 1988 și Editura Vremea 1995<br /><br />The Beast (1963) - a apărut și sub titlul Moonbeast<br />ro. Bestia - editura Nemira 1997<br /><br />Rogue Ship(1965)<br />ro. Rătăcitori printre stele - editura Vremea 1994<br /><br />The Winged Man (1966) - cu Edna Mayne Hull<br />ro. Război împotriva yazilor - editura Lucman 2002<br /><br />The Silkie (1969)<br />ro. Silkie - editura Vremea 1993<br /><br />Quest for the Future (1970)<br /><br />Children of Tomorrow (1970)<br /><br />The Battle of Forever (1971) - apărut și sub titlul Battle of Forever<br />ro. Lupta pentru veșnicie - editura Vremea 1995<br /><br />The Darkness on Diamondia(1972)<br />ro. Întuneric pe Diamondia - editura Vremea 1997<br /><br />Future Glitter (1973) - apărut și sub titlul Tyranopolis<br />ro. Sclipirea viitorului - editura Antet 2002<br /><br />The Secret Galactics (1974) - apărut și sub titlul Earth Factor X<br /><br />The Man with a Thousand Names (1974)<br />ro. Omul cu o mie de nume - editura Vremea 1996<br /><br />Supermind (1977)<br />ro. Invadatorii - editura Vremea 1995<br />ro. Supermintea - Punctul Omega - editura Antet 2003<br /><br />The Anarchistic Colossus (1977)<br /><br />Renaissance (1979)<br />ro. Soarele subteran - editura Vremea 1993<br /><br />Cosmic Encounter (1979)<br />ro. Întâlnire cosmică - editura Vremea 1999<br /><br />Il villaggio incantato (1982) - cu Renato Pestriniero<br /><br />Computerworld (1983) - apărut și sub titlul Computer Eye<br />ro. Computerworld - editura Nemira 1995<br /><br />To Conquer Kiber (1985)<br />ro. Cucerirea Kiberului - editura Vremea 1998<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><b>Culegeri de povestiri</b><br />Out of the Unknown (1948) - cu Edna Mayne Hull, apărută și sub titlul The Sea Thing and Other Stories<br /><br />Masters of Time (1950)<br />ro. Stăpânii timpului - editura Vremea 1994<br /><br />Destination: Universe! (1952)<br />ro. Destinația Univers - editura Fahrenheit 1994<br /><br />Away and Beyond (1952)<br /><br />The Twisted Men (1964)<br /><br />Monsters (1965) - apărută și cu titlul The Blal<br /><br />The Far-Out Worlds of A. E. van Vogt (1968)<br />ro. Primul marțian - editura Universal Dalsi 1994, traducere Mihai-Dan Pavelescu<br /><br />The Proxy Intelligence and Other Mind Benders (1971)<br /><br />M33 in Andromeda (1971)<br /><br />More Than Superhuman (1971)<br /><br />The Book of Van Vogt (1972) - apărută și sub titlul Lost: Fifty Suns (1979)<br />ro. <a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/2022/04/citeste-cartea-lui-van-vogt-de-ae-van-voght.html">Cartea lui van Vogt</a> - editura Fahrenheit 1994<br /><br />Three Eyes of Evil and Earth's Last Fortress (1973)<br /><br />The Worlds of A. E. van Vogt (1974)<br /><br />The Gryb (1976)<br /><br />The Best of A. E. van Vogt (1976)<br /><br />The Universe Makers (1977)<br /><br />The Universe Makers and The Proxy Intelligence (1978)<br /><br />Pendulum (1978)<br /><br />Futures Past: The Best Short Fiction of A.E. Van Vogt (1999)<br /><br />Transfinite: The Essential A.E. van Vogt (2003)<br /><br />Transgalactic (2006)<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><b>Non-ficțiune</b><br />The Hypnotism Handbook (1956) - cu Charles Edward Cooke<br /><br />The Money Personality (1972)<br /><br />Reflections of A. E. Van Vogt: The Autobiography of a Science Fiction Giant (1979)<br /><br />A Report on the Violent Male (1992)<p></p>Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4520038320956951619.post-86825374602119253882022-04-19T08:44:00.000+03:002022-04-19T08:44:04.073+03:00Ann C. Crispin (A.C. Crispin)Biografia și cărțile scriitoarei Ann C. Crispin (A.C. Crispin) care pot fi citite pe site. Autoarea A.C. Crispin este cunoscută pentru romanele Alien - Resurrection și Star Wars - Zorii Rebeliunii.<br />
<br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEijoyKvZGQLsIdrXDPzlEWkVL3nxgcyMilJ6ZAjfz6Gt70A2i0bWiufYrGKcBBpxNlbcGCGHEZzGfIwdW1UDMJcIpYc6e58HQWtGQU8-_o-ZJuLivXBoZSmbFOznlUHqdhjpZM3EMVGqxvlwmZIn2yvV4cgkm82UPXUsyEg7h87OsH4BbXJ_pFrjmSeww/s600/Ann%20C.%20Crispin.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="600" data-original-width="480" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEijoyKvZGQLsIdrXDPzlEWkVL3nxgcyMilJ6ZAjfz6Gt70A2i0bWiufYrGKcBBpxNlbcGCGHEZzGfIwdW1UDMJcIpYc6e58HQWtGQU8-_o-ZJuLivXBoZSmbFOznlUHqdhjpZM3EMVGqxvlwmZIn2yvV4cgkm82UPXUsyEg7h87OsH4BbXJ_pFrjmSeww/s320/Ann%20C.%20Crispin.jpg" width="256" /></a></div><br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />Ann Carol Crispin (nume real Ann Carol Tickell) s-a născut pe 5 aprilie 1950 în Stamford, Connecticut, SUA și a fost o scriitoare americană de science-fiction, autoarea a douăzeci și trei de romane publicate. Ea a scris mai multe romanizări Star Trek și Star Wars și a creat o serie originală științifico-fantastică numită StarBridge. Scriitoarea Ann C. Crispin a murit pe 6 septembrie 2013 la vârsta de 63 de ani.<br /><br />
<h2 style="background-color: red; display: flex; font-size: 18px; margin: 0px; padding: 0px 20px; text-align: left; text-transform: uppercase;"><span style="background-color: white; padding: 0px 15px 0px 5px;">Cărțile scriitoarei Ann C. Crispin</span></h2><br />
<a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/2013/10/citeste-online-cartea-iv-invierea-de-ac.html">Alien 4 - Resurrection</a><br /><br />
Star Wars - Zorii Rebeliunii
<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4520038320956951619.post-91121741606018569242022-04-18T08:46:00.000+03:002022-04-18T08:46:29.180+03:00William Shakespeare<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgFHeBS2fnnsPrBidXPDM0G5-eemJWbPkoDDpxF1KhxxYbqHvycl-cDliZgI1V9DksTywFf0u4rZiCIOpnVftazBWzW8Ce3NJ0LKlMnazMdTuAyrD0KbkKbAJaeld9W7fjMoQe9Fphtg5PSZuOMy2g2ZTS_samwH2-LFb8pLbCZa3lCShbyMxMwhhoBVQ/s1025/William%20Shakespeare.jpg" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="1025" data-original-width="800" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgFHeBS2fnnsPrBidXPDM0G5-eemJWbPkoDDpxF1KhxxYbqHvycl-cDliZgI1V9DksTywFf0u4rZiCIOpnVftazBWzW8Ce3NJ0LKlMnazMdTuAyrD0KbkKbAJaeld9W7fjMoQe9Fphtg5PSZuOMy2g2ZTS_samwH2-LFb8pLbCZa3lCShbyMxMwhhoBVQ/w156-h200/William%20Shakespeare.jpg" width="156" /></a></div><br />Biografia și cărțile (piesele de teatru) scrise de celebrul scriitor dramaturg englez William Shakespeare. Cărțile care pot fi citite aici pe site.<br />
<br />William Shakespeare (botez. 26 aprilie 1564 – 23 aprilie 1616)[a] a fost un dramaturg, poet și actor englez. El este considerat cel mai mare scriitor în limba engleză și cel mai mare dramaturg din lume. Este adesea numit poetul național al Angliei și „Bardul din Avon” (sau pur și simplu „Bardul”). Lucrările sale existente, inclusiv colaborările, constă în aproximativ 39 de piese de teatru, 154 de sonete, trei lungi poezii narative și alte câteva versuri, unele de paternitate incertă. Piesele sale au fost traduse în fiecare limbă vie majoră și sunt jucate mai des decât cele ale oricărui alt dramaturg. Lucrările sale continuă să fie studiate și reinterpretate.<br />
<br />William Shakespeare s-a născut și a crescut în Stratford-upon-Avon, Warwickshire. La vârsta de 18 ani, s-a căsătorit cu Anne Hathaway, cu care a avut trei copii: Susanna și gemenii Hamnet și Judith. Între 1585 și 1592, el a început o carieră de succes la Londra ca actor, scriitor și coproprietar al unei companii de teatru numită Lord Chamberlain's Men, cunoscută mai târziu sub numele de King's Men. La vârsta de 49 de ani (în jurul anului 1613), el pare să se fi retras la Stratford, unde a murit trei ani mai târziu. Puține înregistrări ale vieții private a lui William Shakespeare au supraviețuit; acest lucru a stimulat speculații considerabile cu privire la aspecte precum aspectul său fizic, sexualitatea sa, credințele sale religioase și dacă lucrările care i-au fost atribuite au fost scrise de alții.<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />William Shakespeare a produs cele mai multe dintre lucrările sale cunoscute între 1589 și 1613. Piesele sale timpurii au fost în primul rând comedii și istorii și sunt considerate unele dintre cele mai bune lucrări produse în aceste genuri. Apoi a scris în principal tragedii până în 1608, printre care Hamlet, Romeo și Julieta, Othello, Regele Lear și Macbeth, toate considerate a fi printre cele mai bune lucrări în limba engleză. În ultima fază a vieții, a scris tragicomedii (cunoscute și sub numele de romanțe) și a colaborat cu alți dramaturgi.<br />
<br />Multe dintre piesele lui William Shakespeare au fost publicate în ediții de diferite calități și acuratețe în timpul vieții sale. Cu toate acestea, în 1623, doi colegi actori și prieteni ai lui William Shakespeare, John Heminges și Henry Condell, au publicat un text mai definitiv cunoscut sub numele de First Folio, o ediție postumă colectată a operelor dramatice ale lui William Shakespeare, care a inclus toate piesele sale, cu excepția a două. Prefața sa a fost un poem prevestitor al lui Ben Jonson, care l-a salutat pe William Shakespeare cu celebrul epitet: „nu pentru o vârstă, ci pentru toate timpurile”.<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />Cărțile (piesele de teatru) scrise de William Shakespeare<br />
și care pot fi citite aici pe site<br /><br />
<a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/2022/04/cartea-richard-al-iii-lea-de-william-shakespeare.html">Richard al III-lea</a><br />
<a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/2022/04/totul-bine-cand-se-termina-cu-bine-william-shakespeare.html">Totul e bine când se termină cu bine</a><br />
<a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/2022/04/visul-unei-nopti-de-vara-william-shakespeare.html">Visul Unei Nopti de Vară</a><br />
<a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/2022/04/cartea-romeo-si-julieta-william-shakespeare.html">Romeo și Julieta</a><br />
Othello<br />
Mult zgomot pentru nimic<br />
Îmblânzirea Scorpiei<br />
Henric al IV-lea<br />
Henric al V-lea<br />
Henric al VI-lea<br />
Hamlet<br />
Cymbeline<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4520038320956951619.post-44913146180350479392022-04-18T08:24:00.002+03:002022-04-18T08:47:20.494+03:00Citeste Richard al III-lea de William ShakespeareCiteste online cartea electronică "<b>Richard al III-lea</b>" scrisa de William Shakespeare<br /><br />
Richard al III-lea este o piesă de teatru a lui <a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/2022/04/william-shakespeare.html">William Shakespeare</a>. Probabil a fost scris c. 1592–1594. Este etichetată ca o istorie în First Folio și este de obicei considerată una, dar uneori este numită o tragedie, ca în ediția quarto. Richard al III-lea încheie prima tetralogie a lui Shakespeare (conținând și Henric al VI-lea, partea 1, Henric al VI-lea, partea 2 și Henric al VI-lea, partea 3) și descrie ascensiunea machiavelica la putere și scurta domnie ulterioară a regelui Richard al III-lea al Angliei.<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgdb4FQW4wTbABXfqU1IhQoRPa2jl4WSkILUqPI6ZNVfTeTuQ6TYDc9_VJDQRFQkrZeHSMarlb27FtdCYIsOZP0Qf1Hle_6BLwuLts3-meXQzo8kYvzim-K29cHIkuTORo8aLiEWYUdKyHZ0spDKX5pb1azOMjQ0UtwWRj9kWkf1EFMBfKkWED219tcvg/s1155/Richard%20III.jpg" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="1155" data-original-width="800" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgdb4FQW4wTbABXfqU1IhQoRPa2jl4WSkILUqPI6ZNVfTeTuQ6TYDc9_VJDQRFQkrZeHSMarlb27FtdCYIsOZP0Qf1Hle_6BLwuLts3-meXQzo8kYvzim-K29cHIkuTORo8aLiEWYUdKyHZ0spDKX5pb1azOMjQ0UtwWRj9kWkf1EFMBfKkWED219tcvg/w139-h200/Richard%20III.jpg" width="139" /></a></div><br /><b>fragment</b><br />SCENA 1<br />Londra. O stradă. Intră Gloucester.<br />GLOUCESTER: Azi iarna vrajbei noastre s-a schimbat,<br />Prin soarele lui York, în toi de vară; Iar norii toţi, ce casa ne-o striveau, Sînt îngropaţi în sînu-adînc al mării. Purtăm pe frunţi cununi de biruinţă; Din ciunte arme am făcut trofeu; Din aspre trîmbiţi, vesele taifasuri; Din marş războinic, paşi suavi de danţ. Brăzdatul Marte chipul şi-l descnmtă, Şi-acum, în loc să sperie vrăjmaşii încălecat pe cai împlătoşaţi, El dănţuie-n iatacuri de domniţe La mîngîiosul cîntec al lăutei. Dar eu, ce nu-s strujit pentru hîrjoane Şi nici să mă răsfăţ în dulci oglinzi,3 Eu, crunt ciuntit, ce nu pot să mă-nfoi Pe lîng-o nimfă legănată-n şolduri; Eu, cel necumpănit deopotrivă, Prădat la trup de firea necinstită, Ne-ntreg şi scîlciat, prea timpuriu Zvîrlit în lumea ce respiră, şi-încă Aşa pocit, scălîmb, că pîn' şi clinii Mă latră cînd păşesc şontic. po drumj Da, eu, în piuitul slab al păcii, Nu jindui să-mi petrec răgazul altfel Decît privindu-mi umbra lungă-n soare Şi cugetînd la strîmbăciunea mea.<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><b>"Richard AL III-lea" de William Shakespeare</b><br />
<iframe class="scribd_iframe_embed" data-aspect-ratio="0.7905346187554777" data-auto-height="true" frameborder="0" height="600" scrolling="no" src="https://www.scribd.com/embeds/453020655/content?start_page=1&view_mode=scroll&access_key=key-EUwznOXYs1yjVlTwJ8UN" tabindex="0" title="William Shakespeare - Richard Al 3-lea 04 %.doc" width="100%"></iframe><br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><b>Cuvinte cheie:</b> Biblioteca online, Biblioteca virtuala, Carti online, Carti virtuale, Citeste online, Pdf, Word, Descarca, Download carti, carti electronice, literatura,Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4520038320956951619.post-74636044504800154002022-04-18T07:28:00.001+03:002022-04-18T08:47:32.076+03:00Citeste Totul e bine când se termină cu bine de William ShakespeareCitește online cartea electronică "Totu-i bine când se termină cu bine" scrisă de William Shakespeare.<br /><br />
Totul e bine, care se termină cu bine este o piesă de teatru scrisă de <a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/2022/04/william-shakespeare.html">William Shakespeare</a>, publicată în First Folio în 1623, unde figurează printre comedii. Există o dezbatere cu privire la datarea compoziției piesei, date posibile variind între 1598 și 1608.<br /><br />
Bertram este obligat să se căsătorească cu Helena. Bertram refuză să-și desăvârșească căsătoria. Pleacă în Italia. În Italia o curtează pe Diana. Helena o întâlnește pe Diana. Ei efectuează trucul la pat.<br /><br />
Piesa „Totul e bine când se termină cu bine” este considerată una dintre „piesele cu probleme” ale lui Shakespeare, o piesă care ridică dileme etice complexe care necesită mai mult decât soluții obișnuite simple.<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjpKx55OOjcfNYqsKz-8M0AIb7tzvToZuIPsisjHhU5Orwl8OH6G9Qb-_-t41bmaVx0w0WUr4ozz7JRuQ4sLUGkoMGwd7LnAJhkwfFoRQp3X14J5Etf0Bj1Zu0kfAZshOpx-nrDN_-ZJMBOqWF6VqKdZsyaq9idOxrB7fMNM33GtCJFg-OPUD8fFtSfsw/s1536/Totul%20e%20bine%20cand%20se%20termina%20cu%20bine%20de%20William%20Shakespeare.jpg" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="1243" data-original-width="1536" height="162" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjpKx55OOjcfNYqsKz-8M0AIb7tzvToZuIPsisjHhU5Orwl8OH6G9Qb-_-t41bmaVx0w0WUr4ozz7JRuQ4sLUGkoMGwd7LnAJhkwfFoRQp3X14J5Etf0Bj1Zu0kfAZshOpx-nrDN_-ZJMBOqWF6VqKdZsyaq9idOxrB7fMNM33GtCJFg-OPUD8fFtSfsw/w200-h162/Totul%20e%20bine%20cand%20se%20termina%20cu%20bine%20de%20William%20Shakespeare.jpg" width="200" /></a></div><br />Fragment<br />
BERTRAM<br />
Doamnă, Dă-mi binecuvântarea ta!<br />
F CONTESA Domnul cu tine, Bertram! Fie-ţi tatăl Model în toate! Sângele-ţi să tindă Ate robi virtuţii! Bunătatea Cu naşterea-ţi aleasă să se-mbine! Pe toţi iubeşte-i,în puţini te-ncrede, Rău nimănui nu face! Fă să-ţi simtă Duşmanul forţa fărăsă-l zdrobeşti! Să-ţi ţii sub cheia vieţii tale-amicul! Că taci să fii certat, nu căsporovăi! Pe cap să-ţi verse cerul tot ce ruga-mi I-o smulge din ce-o vrea maimult. Adio! Drum bun, stăpâne!<br />
E-un curtean necopt; Ţi-aşteaptă sfatul, domnul meu.<br />
LAFEU<br />
S-aştepte Prea mult ce-i bun, nu-i chip, cel ce iubeşte<br />
CONTESA<br />
Te aibă ceru-n pază! Mergi cu bine Bertram!<br />
(iese.)<br />
BERTRAM (către Helena)<br />
Ce-ţi poate gândul plăsmui mai bun Să-ţi stea tot la picioare! Mamei mele,<br />
Ocrotitoarea-ţj, fii-i mângâiere, Şi s-o respecţi!<br />
LAFKU<br />
Rânvâi cu bine, blinda mea domniţa! Fii vrednică de cinstea părintească!(Ies Bertram şi Lafeu.)<br />
HELENA<br />
De-ar fi doar asta! Nu de tata-i vorba.<br />
Şi-aceste lacrimi cinste-i fac mai mult<br />
Decât acelea plânse pentru dânsul.<br />
Cum arăta? îl uit! închipuirea<br />
Mi-e plină doar de-un chip: de al lui Bertram,;<br />
Sunt doborâtă, Viaţa-n jur se curmă<br />
De pleacă Bertram! Tot atât ar fi<br />
Dac-aş iubi luceafărul şi-aş vrea<br />
Să-l iau de soţ: atât e el de sus!<br />
Am să mă mângâi doar cu strălucirea-i<br />
Stând în lumina lui; dar nu prin preajmă-i.<br />
Îmi chinui râvna dragostei, spunându-mi:<br />
O ciută, dată leului mireasă,<br />
Jertfită-ar fi! Să-l văd mereu, ce dulce,<br />
Ce dureros era: să-i desenez<br />
Sprânceana-n arc, ochiul de şoim, şi părul<br />
Cârlionţat, pe Tabla inimii<br />
Umplută de conturul feţei sale.<br />
Dar a plecat! Şi mintea-mi idolatră<br />
Va să-i sfinţească urma. Cine vine?<br />
Cel care-l însoţeşte. Îl iubesc<br />
De asta. Chiar de-l ştiu ce mincinos e.<br />
Şi-l cred smintit de-a binelea, şi laş.<br />
Căci nu-i cusur cu el să nu se-mpace!<br />
Și când în vântul rece-al cuminţenia”,<br />
Şi-arată hârea de oţel virtutea,<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><b>"Totul e bine când se termină cu bine" de William Shakespeare
</b><iframe class="scribd_iframe_embed" data-aspect-ratio="0.7749140893470791" data-auto-height="true" frameborder="0" height="600" scrolling="no" src="https://www.scribd.com/embeds/453020661/content?start_page=1&view_mode=scroll&access_key=key-ahq9z5Ay0KBY7hv9TJUz" tabindex="0" title="William Shakespeare - Totu-i Bine Cand Se Termina Cu Bine 03 %.doc" width="100%"></iframe><br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />Cuvinte cheie: Biblioteca online, Biblioteca virtuala, Carti online, Carti virtuale, Citeste online, Pdf, Word, Descarca, Download carti, carti electronice, literatura,Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4520038320956951619.post-36795734302528303012022-04-17T20:13:00.005+03:002022-04-18T08:47:46.885+03:00Citeste online Visul Unei Nopti de Vară de William ShakespeareCitește online cartea electronică "Visul Unei Nopți de Vară" scrisă de dramaturgul englez William Shakespeare.<br /><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh4JAuXJ5e57q1i7JeFa0e34JTXT3hP1Bafka4BCSMVpZXm9xpX66Rt6OAx0kCbiyjHSFj_WZxwYzcotGI1323xDKOTYT9qvdjbPpLv71-05_XzhhOSTxLdxH5NMu1GJRA0jXUCYBWOJw6QDM9DEU384M8MuJtRrFRFR1BPaqtsF7zB1BfBF2hx4LVVMg/s1280/Visul%20unei%20nopti%20de%20vara.jpg" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="893" data-original-width="1280" height="139" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh4JAuXJ5e57q1i7JeFa0e34JTXT3hP1Bafka4BCSMVpZXm9xpX66Rt6OAx0kCbiyjHSFj_WZxwYzcotGI1323xDKOTYT9qvdjbPpLv71-05_XzhhOSTxLdxH5NMu1GJRA0jXUCYBWOJw6QDM9DEU384M8MuJtRrFRFR1BPaqtsF7zB1BfBF2hx4LVVMg/w200-h139/Visul%20unei%20nopti%20de%20vara.jpg" width="200" /></a></div><br />Visul unei nopți de vară este o comedie scrisă de <a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/2022/04/william-shakespeare.html">William Shakespeare</a> c. 1595 sau 1596. Piesa are loc în Atena și constă din mai multe subploturi care gravitează în jurul căsătoriei lui Tezeu și Hippolyta. Un subplot implică un conflict între patru iubiți atenieni. Un altul urmărește un grup de șase actori amatori care repetă piesa pe care urmează să o interpreteze înainte de nuntă. Ambele grupuri se găsesc într-o pădure locuită de zâne care manipulează oamenii și sunt angajați în propria lor intriga domestică. Piesa este una dintre cele mai populare ale lui Shakespeare și este jucată pe scară largă.<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><b>"Visul Unei Nopți de Vară" de William Shakespeare</b><br />
<br />Personajele dramei<br />THEZEU<br />Ducele Atenei<br /><br />EGEU<br />tatăl Hermiei<br /><br />LYSANDER<br /><br />DEMETRIUS<br /><br />îndrăgostiți de Hermia<br /><br />PHILOSTRAT<br />maestru de ceremonii la curtea lui Thezeu<br /><br />QUINCE<br />dulgher<br /><br />SNUG<br />tâmplar<br /><br />BOTTOM<br />țesător<br /><br />FLUTE<br />cârpaci de foale<br /><br />SNOUT<br />căldărar<br /><br />STARVELING<br />croitor<br /><br />HIPPOLYTA<br />crăiasa amazoanelor<br /><br />HERMIA<br />fiica lui Egeu, îndrăgostită de Lysander<br /><br />HELENA<br />îndrăgostită de Demetrius<br /><br />OBERON<br />craiul zânelor<br /><br />TITANIA<br />crăiasa zânelor<br /><br />PUCK<br />spiriduș<br /><br />FLOARE-DE-MĂZĂRICHE<br /><br />TORT-DE-PĂIANJEN<br /><br />MOLIE<br /><br />BOB-DE-MUȘTAR<br />spiriduși și zâne<br /><br />PYRAMUS<br /><br />THISBEEA<br /><br />ZID<br /><br />LEU<br /><br />LUCIU-DE-LUNĂ<br /><br />persoanele interludiului<br /><br />ALTE ZÂNE ÎN ALAIUL CRAIULUI OBERON ȘI AL TITANIEI.<br /><br />SUITA LUI THEZEU SI A HIPPOLYTEI.<br /><br />Acțiunea: SE PETRECE ÎN ATENA ȘI ÎN PĂDUREA ÎNVECINATĂ.<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><b>Actul I</b><br /><b>Scena I</b><br />LA ATENA. SALĂ ÎN PALATUL LUI THEZEU. INTRĂ THEZEU, HIPPOLYTA, PHILOSTRAT ȘI SUITA.<br /><br />THEZEU:<br /><br /><br /><br />Acum, frumoasă Hippolyta, ceasul<br />Unirii noastre își zorește pasul.<br />Trec patru mândre zile de-așteptare<br />Ce-aduc o altă lună; dar îmi pare<br />Că prea încet de tot cea veche scade,<br />Și-mi tot amână dorul meu cel viu.<br />Ca maștera bătrână care roade<br />Prea mult din câștigul unui vitreg fiu…<br />
<a name='more'></a>
<br />HIPPOLYTA:<br /><br /><br /><br />Curând în ale nopților abisuri<br />Cad patru zile și degrabă pier;<br />Și patru nopți cu-alaiul lor de visuri,<br />Când arc de-argint nou-încordat pe cer<br />Va străluci din bolțile albastre<br />Crai-Nou la sărbătoarea nunții noastre.<br /><br />THEZEU:<br /><br /><br /><br />Adună, Philostrat, tot tineretul<br />Atenei, la petreceri și la jocuri,<br />Deșteaptă-al veseliei duh zburdalnic,<br />Gonind melancolia, palid oaspe,<br />Ce n-are niciun rost pe-aceste locuri.<br /><br />PHILOSTRAT IESE.<br /><br />Cu spada te-am pețit eu, Hippolyto!<br />Iubirea, ca vrăjmaș ți-am cucerit-o;<br />Dar ziua nunții noastre vreau să fie<br />Prilej de pace și de bucurie!<br /><br />INTRĂ EGEU, HERMIA, LYSANDER ȘI DEMETRIUS.<br /><br />EGEU:<br /><br /><br /><br />O, slavă lui Thezeu, preaînaltul Duce!<br /><br />THEZEU:<br /><br /><br /><br />Ce vești preabunul meu Egeu mi-aduce?<br /><br />EGEU:<br /><br /><br /><br />De Hermia vin, Doamne, a mă plânge,<br />Fiica mea, și inima-mi se strânge.<br />Demetrius, apropie-te. Iată<br />Stăpâne, cel pe care eu, ca tată,<br />Copilei mele l-am menit de mire…<br />Lysander, vino-încoace: Vezi, o, duce,<br />Aceasta-a scos pe fata mea din fire.<br />Da, tu, Lysander. I-ai trimis aceste<br />Scrisori, și-n nopți cu lună, sub ferestre,<br />I-ai îngânat cu glas înșelător<br />Înșelătoare stihuri de amor;<br />Tu ai momit-o cu brățări din plete,<br />Cu jucării, cu broșe, cu inele,<br />Cu vorbe fermecate și prețioase,<br />Cu fleacuri, glume proaste, dar frumoase,<br />Solii primejdioase pentru fete.<br />Mi-ai scos din minți copila-ascultătoare<br />Și ascultarea ce-mi era datoare<br />Ai prefăcut-o-n oarbă răzvrătire.<br />De-aceea eu, stăpâne preamărite,<br />Fiindcă ea nu vrea să se mărite<br />Cu tânărul ce eu i-l dau de mire,<br />Așa cum este legea din bătrâni:<br />Părinții-s pe copiii lor stăpâni.<br />Să-mi facă voia, sau, dacă nu vrea,<br />Pe Thanatos de mire să și-l ia!<br /><br />THEZEU:<br /><br /><br /><br />Ce spui, frumoasă fată? Ești datoare<br />Să vezi un zeu în tatăl tău. El doar<br />Te-a înzestrat cu-al frumuseții dar…<br />În mâna lui ești ca un chip de ceară,<br />Ce-i porți tiparu-n forma omenească:<br />El poate să-l păstreze-ori să-l zdrobească.<br />Demetrius e-un tânăr demn de tine.<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />Lysander e de-asemeni demn.<br /><br />THEZEU:<br /><br /><br /><br />Prea bine,<br />Dar e, Demetrius, mai prejos de tine,<br />Căci n-are-îngăduința câștigată<br />A celui care, Hermia, ți-e tată.<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />O, de-ar vrea,<br />De-ar ști cu ochii mei să vadă tata!<br /><br />THEZEU:<br /><br /><br /><br />Să vadă ochii tăi cu judecata<br />Bătrânului tău tată, s-ar cădea!<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />Cer, duce, îndurare, cu-îndrăzneală,<br />Mă-ndeamnă feciorelnica-mi sfială.<br />Dar nu știu ce putere mă supune<br />Și-mi dă-naintea îndurării tale<br />Curaj sfielii mele feciorelnice,<br />Să-mi spun pe față cugetele mele.<br />Doresc să știu la ce pedepse grele<br />Voi fi supusă, de mă-mpotrivesc<br />Să iau de soț pe-acel ce nu-l iubesc.<br /><br />THEZEU:<br /><br /><br /><br />Ar trebui să mori, or să stârpești<br />În tine toate poftele trupești.<br />Întreabă-ți dar, frumoasa mea copilă,<br />Pornirile ce-abia mijesc în tine<br />Și sângele ce-ți clocotește-n vine<br />Așa zglobiu, și dacă nu ți-e milă<br />De anii tăi cei tineri să-i petreci<br />De-a pururi între zidurile reci<br />Ale-unui schit, în haine de vestală,<br />Slăvind în imnuri stearpa lunii pală?…<br />O, fericite de trei ori acele<br />Ce-și stăpânesc pornirile, că ele<br />Sporesc alaiul sfintelor fecioare!<br />Mai fericită-i totuși mândra floare<br />Ce prin mireasmă-și supraviețuiește;<br />Pe spinu-i feciorelnic vezi cum crește<br />Ursita sa tânjească și să piară<br />În trista-i fericire, ca să moară.<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />Mai bine-atunci să cresc și să tânjesc,<br />Să mor, – decât vreodată să-mi mânjesc,<br />Jertfind acestui tânăr viața mea,<br />Al cărui jug urât de l-aș purta,<br />Mi-ar umili și cuget și simțire.<br /><br />THEZEU:<br /><br /><br /><br />Ai încă patru zile de gândire,<br />Dar când Crai-Nou răsare – zi aleasă<br />De mine și iubita mea mireasă<br />Spre-a ne serba unirea – te gătește<br />De moarte, sau de nu, îndeplinește<br />Voința părintească, sau în fața<br />Altarului Dianei te închină,<br />Jurând că-n veci rămâne-vei străină<br />De dragoste, și castă toată viața!<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />Ascultă, mândră Hermia, povața<br />Măritului stăpân, și tu, Lysander,<br />Nu cuteza să ceri ce nu se poate,<br />Că nu ești nici iubit, nici n-ai dreptate.<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />Demetrius, dac-o iubești pe Hermia, și tatăl<br />Iubitei tale te iubește, iată-l!<br />Însoară-te cu el! Și lasă-mi mie,<br />Pe Hermia, fiica lui, soție!<br /><br />EGEU:<br /><br /><br /><br />Mă iei în râs, Lysander! Da, el are<br />Iubirea mea, și-i dărui tot ce am.<br />Copila e a mea, și, prin urmare,<br />I-o dau acestui om de nobil neam.<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />Eu, duce, sunt de neam bogat la fel,<br />Și sunt iubit mai mult decât e el.<br />Norocul mi-a surâs mereu și-n toate,<br />La fel cu-al lui, de nu mai mult chiar, poate.<br />Un lucru însă meritul mi-l crește:<br />Căci Hermia pe mine mă iubește.<br />Cum deci să las eu drepturile mele?…<br />Demetrius a izbutit să-nșele –<br />O spun aci – pe fata cea frumoasă<br />A lui Nedar, Helena – și o lasă<br />Acum să plângă și să-i ducă dorul,<br />Căci ea-și adoră și-azi amăgitorul,<br />Și astăzi îl iubește ca pe-un sfânt,<br />Pe-acest om crud, nedemn de crezământ!<br /><br />THEZEU:<br /><br /><br /><br />Mărturisesc c-am auzit și eu<br />Vorbindu-se de-aceasta; gândul meu,<br />Demetrius, era dorit să-ți ceară<br />O lămurire; dar mă-mpresurară<br />Atâtea treburi mult mai însemnate,<br />N-avui răgaz să mă-ngrijesc de toate.<br />Ci vino, tu, Egeu, și tu, băiete,<br />Vreau să vorbesc cu voi mai pe-ndelete.<br />Iar tu, frumoasă Hermia, alege:<br />Ori îți supui voinței părintești<br />Voința ta, ori, de nu voiești,<br />Vei fi jertfită după vechea lege,<br />Ce în Atena-i încă în ființă,<br />Și-a cărei puternică sentință<br />Noi nu putem nicicum s-o îndulcim:<br />Sau intri-n schit, sau dormi în țintirim.<br />Să mergem, Hippolyta mea! Egeu,<br />Demetrius, urmați alaiul meu:<br />Am trebuință să vorbesc cu voi<br />Asupra marilor serbări, și-apoi<br />Purcede-vom așa cum legea cere…<br /><br />EGEU:<br /><br /><br /><br />Supuși noi te urmăm, și cu plăcere!<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />THEZEU, HIPPOLYTA, EGEU, DEMETRIUS ȘI OAMENII CURȚII IES.<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />Ei, dar ce-ți păliră trandafirii<br />Obrajilor?<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />Din pricina mâhnirii<br />Că ochii mei, învăluiți de nori,<br />Nu pot stropi aceste biete flori…<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />Vai, din mulțimea cărților cetite,<br />Din basmele ce-mi fură povestite,<br />Știu că iubirea când e-adevărată,<br />În cursul ei e-întruna tulburată<br />Și foarte rare-s zilele-i senine…<br />De pildă-atunci când s-ar ști de toți,<br />O mare deosebire între soți<br />De naștere… Poți plânge cu suspine<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />Când cel iubit e mai prejos de tine!<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />Când, altădată, iar, nepotrivire<br />De ani…<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />Când bătrânețea se unește<br />Cu tinerețea, ce nenorocire!<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />Când unul din părinți nu se-nvoiește…<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />O, chin din iaduri! Să-ți alegi bărbat<br />Prin ochi străini…<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />Sau dacă s-a-ntâmplat<br />Ca doi ce se iubesc să se aleagă,<br />Războiul, boala, moartea, lumea-ntreagă,<br />Toți împotriva lor acum se-ncheagă,<br />Făcând norocul lor fugar să piară<br />Ca sunetul, ca umbra sau ca visul,<br />Ca fulgerul ce-o clipă scânteiază,<br />Că nici n-apucă cineva să-l vază,<br />Să-i strige: ,,Stai!“ – și e-nghițit de-abisul<br />Întunecimii… Vai, așa se duce<br />De repede tot ceea ce străluce!…<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />Dar dac-aceasta-i voia sorții rele,<br />Să îndurăm și noi primejdii grele.<br />Ca toți iubiții, – noi s-avem răbdare,<br />Că nu-i pe lume-amor lipsit de chin,<br />De gânduri negre și de-adânc suspin,<br />De dor, de lacrimi și de griji amare!<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />Un sfat cuminte, Hermia. Ascultă:<br />Am o mătușă cu avere multă,<br />Avută-n ani, săracă în copii,<br />Ea stă la șapte poște de aci<br />Și mă iubește ca pe-un fiu al ei.<br />În casa-acestei vrednice femei<br />Vom merge și ne vom căsători;<br />Acolo nu ne poate urmări<br />Urgia vreunui jude din Atena…<br />O, Hermio, mi-ești dragă! Te strecoară,<br />Din casa părintească, mâine seară;<br />Te-aștept în crângul unde cu Helena,<br />Frumoasa ta prietenă, te-aflai,<br />Întâia oară la o sărbătoare<br />A unei mândre zile-ntâi de mai!<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />Lysander, jur pe arcul cel mai tare<br />Al lui Amor, pe agera-i săgeată<br />Cu vârful de-aur, pe cea mai curată<br />Și albă porumbiță a Cytherei,<br />Pe milostiva zână-a-mperecherii<br />Acelora ce se iubesc, pe-aleanul<br />Ce-o mistuia pe Dido, când vicleanul<br />Troian a părăsit-o, și pe toate<br />Făgăduințele de-amor sfărmate<br />Mai multe de bărbați ca de femei –<br />La miezul nopții, mâine, vin unde vrei!<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />Te-aștept, iubito… Uite pe Helena!<br /><br />INTRĂ HELENA.<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />Bine-ai venit, frumoasa mea Helena!<br /><br />HELENA:<br /><br /><br /><br />Tu-mi zici frumoasă? Nu-mi mai zice astfel!<br />Tu ești pentru Demetrius frumoasă,<br />Luceferi ochii tăi sunt pentru el<br />Și vocea ta e mai armonioasă<br />Ca trilul ciocârliei, când păstorul<br />L-ascultă vesel, când dă-n verde-ogorul<br />Când vezi măceșul scânteind în floare<br />O! Dacă boala e molipsitoare,<br />De ce n-ar fi și vraja frumuseții?<br />Ți-aș lua din ochi văpaia, nurii feții<br />Și armonia dulcelui tău glas.<br />Și lumea, dac-ar fi a mea, te las<br />Pe-ntreaga lume să rămâi stăpână,<br />Demetrius al meu doar să rămână!<br />Învață-mă cum să-l privesc și spune<br />Prin ce ascunse vrăji îl poți supune,<br />Arată-mi taina frumuseții tale…<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />El mă iubește, chiar de-i fug din cale,<br />Deși mă uit la el urât…<br /><br />HELENA:<br /><br /><br /><br />O, dacă<br />Aș ști cum să mă uit la el, să-i placă!<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />Deși-l gonesc și-l cert, el tot mă cere…<br /><br />HELENA:<br /><br /><br /><br />Vai, plânsul meu nu are-acea putere!<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />Deși-i arăt dispreț, el mă slăvește…<br /><br />HELENA:<br /><br /><br /><br />Eu îl slăvesc, el mă disprețuiește.<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />Ce-s vinovată eu dacă-i nebun!<br /><br />HELENA:<br /><br /><br /><br />O, de-aș putea și eu la fel să spun!<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />Ascultă, și fii veselă, Helena:<br />Eu și Lysander părăsim Atena.<br />Când pe Lysander-ntâi eu l-am văzut,<br />Ce paradis orașul mi-a părut!<br />Și vezi, așa puternic e misterul<br />Amorului, că-n iad îmi schimbă cerul!<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />Cuvintele acestea nu te mint:<br />Când mâine, în oglinda apei clare<br />Își scaldă Hebe fața ei de-argint,<br />Stropind câmpia cu mărgăritare,<br />Pe lângă zidul falnic al arenei,<br />Ne furișam prin porțile Atenei…<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />Și-n poienița unde amândouă,<br />Pe stratul de brândușe plin de rouă,<br />Ne hodineam în dimineți senine,<br />Mă va-ntâlni Lysander-al meu pe mine.<br />Pe urmă, întorcându-ne privirea<br />De la Atena,<br />Și vom cuprinde totul din privire<br />Să căutăm cu grijă, în neștire,<br />Prieteni noi, tovărășii străine…<br />Tovarășă de-amor, rămâi cu bine,<br />Te las, și facă-ndurătorul Joe,<br />Demetrius al tău să-ți intre-n voie…<br />Lysander, nu uita… De-acuma, cată<br />Să ne lipsim privirea însetată<br />De dragoste, căci noaptea va veni.<br /><br />IESE HERMIA.<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />Îmi țin cuvântul, Hermia, să știi!<br /><br />IESE PRIN DREAPTA.<br /><br />HELENA SE ÎNDREAPTĂ SPRE PALAT, ÎN VREME CE CORTINA CADE.<br /><br />HELENA:<br /><br /><br /><br />Cât poate fericirea să-i răsfețe!<br />Nu-s mai prejos de ea în frumusețe.<br />Dar ce folos? Demetrius nu se-ncrede<br />În ce știu alții, ’n ce Atena vede.<br />Robit de ochii Hermiei se-nșală<br />Cum eu, robită lui, cad în greșeală.<br />Din tot ce-i josnic, găunos, din pleavă,<br />Iubirea făurește-un chip de slavă.<br />Ea nu cu ochii vede, ci cu gândul.<br />Închipuindu-l orb, înaripându-l.<br />Pe Cupidon, știm că smintită pripă<br />Stă-n ochii lui legați, pe-a lui aripă<br />Iubirea, știm cu toții că-i un copil;<br />Se-nșală și orbecăie umil,<br />Precum ștrengarii care jură-n șagă,<br />Nimica de iubire nu o leagă.<br />Când n-avea ochii Hermiei în minte,<br />Mă amăgea-în potop de jurăminte.<br />Dar i-a simțit aprinsa ei văpaie,<br />Și tot potopul s-a-nmuiat în ploaie.<br />Demetrius va afla din gura mea<br />Că mâine va fugi iubita sa.<br />Și mâine-i va porni în căutare,<br />Aflând prin mine-această taină mare.<br />Mă voi alege doar că-l voi vedea,<br />Tot căutând-o pe rivala mea!<br /><br />IESE.<br /><br />Scena II<br />ODAIE ÎNTR-O COLIBĂ. SEARĂ. SCENĂ-NGUSTĂ.<br /><br />INTRĂ SNUG, BOTTOM, FLUTE, SNOUT, QUINCE ȘI STARVELIG.<br /><br />QUINCE:<br /><br /><br /><br />Suntem toți în păr?<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Ar fi mai bine să-i strigi pe toți, unul după altul, după listă.<br /><br />QUINCE:<br /><br /><br /><br />Iată-i, aci-s trecuți toți pe care i-am socotit destoinici să joace la reprezentația de gală ce-o dă înaintea ducelui și-a ducesei, în seara de nuntă.<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Mai întâi, cinstite Quince, povestește-ne subiectul piesei, apoi citește numele actorilor, și pe urmă să ne apucăm de treabă.<br /><br />QUINCE:<br /><br /><br /><br />Piesa se cheamă: ,,Prea jalnica comedie și<br />cumplita moarte a lui Pyram și a Thisbeei“.<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />E un cap de operă, să mă credeți, și foarte hazlie. Acuma, Quince dragă, strigă pe actori după listă. Scumpi maeștri, nu vă-ngrămădiți!<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />QUINCE:<br /><br />
<br /><br />Să răspundă fiteșcare! Nick Bottom, țesătorul!<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Aci. Spune-mi rolul pe care am să-l joc și apoi vezi de altul.<br /><br />QUINCE:<br /><br /><br /><br />Dumneata, Nick Bottom, ai să faci pe Pyram.<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Ce-i Pyram ăsta? Un amorez ori un tiran?<br /><br />QUINCE:<br /><br /><br /><br />Un amorez care se omoară foarte frumos din dragoste.<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />O, are să fie nevoie de ceva lacrimi ca să iasă bine rolul ăsta! De l-oi juca eu, n-am să cruț deloc ochii adunării! Voi stârni o furtună de lacrimi, voi geme cumsecade… Cu toate că mai drag mi-ar fi să joc pe un tiran! Sunt în stare mai bine ca oricine să fac pe Herculea! E un rol ăsta în care toate se prăvălesc și se duc de râpă!…<br />Dar stânca se prăvale<br />Sfărmând ce-i iese-n cale,<br />Răzbubuind în treacăt<br />Și sparge orice lacăt,<br />Iar Phoebus peste unde<br />Cu caru-i strălucit<br />Ar vrea să se cufunde<br />În cruntul nesfârșit.<br />E frumos, hai?… Zi-i acum pe ceilalți confrați. Iată ce ton trebuie să ia Herculea sau un tiran oarecare; amorezul e mai dulceag, mai plângător…<br /><br />QUINCE:<br /><br /><br /><br />Francisc Flute, cârpaci de foale!<br /><br />FLUTE:<br /><br /><br /><br />Aci!<br /><br />QUINCE:<br /><br /><br /><br />Dumneata vei juca pe Thisbeea.<br /><br />FLUTE:<br /><br /><br /><br />Cine-i Thisbeea? Vreun cavaler rătăcitor?<br /><br />QUINCE:<br /><br /><br /><br />Nu; Thisbeea e domnița pe care Pyram trebuie s-o iubească.<br /><br />FLUTE:<br /><br /><br /><br />Ba nu, zău, rogu-te, nu mă face să joc un rol de femeie, că uite, încep să-mi dea tuleiele…<br /><br />QUINCE:<br /><br /><br /><br />N-are a face; ai să joci cu mască și-ți vei subția glasul cât vei putea mai tare.<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Dacă pot să pun mască, lasă-mă pe mine să joc și rolul Thisbeei! Am să-mi fac un glăscior îngrozitor de subțire: ,,Thisbea! Thisbea! Ah, Pyrame! Scumpul meu dulce! Thisbea ta, iubita ta Thisbea!“<br /><br />QUINCE:<br /><br /><br /><br />Nu, nu; dumneata ai să joci pe Pyram, și dumneata, Flute, pe Thisbeea!<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Bine, fie. Treci la altul.<br /><br />QUINCE:<br /><br /><br /><br />Robin Starveling, croitorul!<br /><br />STARVELING:<br /><br /><br /><br />Aici, Peter Quince!<br /><br />QUINCE:<br /><br /><br /><br />Robin Starveling, dumneata ai s-o joci pe mama Thisbeei. Tom Snout, tu vei fi căldărarul.<br /><br />SNOUT:<br /><br /><br /><br />Aici-s, Peter Quince!<br /><br />QUINCE:<br /><br /><br /><br />Dumneata ai să faci pe tatăl lui Pyram.<br />Eu însumi pe tatăl Thisbeei. Snug tâmplarul să facă pe Leul. În sfârșit, cred că am împărțit bine toate rolurile!<br /><br />SNUG:<br /><br /><br /><br />E copiat rolul Leului? Dacă da, dă-mi-l, te rog, să-l învăț, că sunt cam greu de cap.<br /><br />QUINCE:<br /><br /><br /><br />N-ai nevoie să-l înveți, n-ai decât să-l ragi.<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />O, lăsați-mă să joc și eu rolul Leului! Aș răcni-n așa fel, că aș răni toate inimile simțitoare! Aș răcni-n așa fel, că ducele ar striga: ,,Bis răgetul! Bis răgetul!“<br /><br />QUINCE:<br /><br /><br /><br />Dacă ragi așa fioros, te pomenești că faci pe ducesa și doamnele ei să leșine de spaimă – și-ar fi destul ca să ne spânzure pe toți.<br /><br />TOȚI:<br /><br /><br /><br />Și spânzurați ar fi copiii mamelor noastre.<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Fără doar și poate, scumpi maeștri, dacă speriem damele, toate au să aibă un singur gând: să ne trimită la spânzurătoare! Dar eu pot să-mi prefac așa de bine glasul, că voi rage gingaș ca o turturea când gângurește. Voi răcni ca o privighetoare!<br /><br />QUINCE:<br /><br /><br /><br />N-ai să joci alt rol decât al lui Pyram.<br />Pyram ăsta e un om dulce la chip, ca un om pe care ți-ar plăcea să-l întâlnești<br /> într-o lungă zi cu soare; un cavaler drăguț și nostim.<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Bine, să-l joc. Dar ce fel de barbă s-ar potrivi mai bine cu rolul meu?<br /><br />QUINCE:<br /><br /><br /><br />Care ți-o plăcea.<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Aș putea să joc rolul ăsta cu o barbă în culoarea paiului, sau cu o barbă portocalie ca bronzul, sau cu o barbă de culoarea coroanei Franței, galbenă de tot.<br /><br />QUINCE:<br /><br /><br /><br />Cele mai multe tivde de culoarea Franței și-au pierdut părul; vei juca deci și tu fără barbă. Acum, scumpi maeștri, aveți fiecare rolul vostru. Vă conjur, vă cer, vă poruncesc să le știți până mâine seară și să ne întâlnim cu toții în poiana de lângă palatul ducal, la o leghe de oraș, am fi opăciți de toți gură-cască și toată lumea ar afla de planul nostru. Eu acuma dau fuga să fac o însemnare de toate lucrurile ce ne trebuie pentru reprezentație. Vă rog să nu care cumva să lipsească vreunul.<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Nu vom lipsi. Acolo putem să repetăm în toată voia. Căutați să fiți cu toții la înălțime.<br /><br />QUINCE:<br /><br /><br /><br />Să ne-ntâlnim la stejarul ducelui.<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Venim, venim, orice s-ar întâmpla!<br /><br />IES.<br /><br />Actul II<br />Scena I<br />O POIANĂ LÂNGĂ ATENA.<br /><br />INTRĂ PUCK DIN STÂNGA. O ZÂNĂ DIN CEALALTĂ PARTE.<br /><br />PUCK:<br /><br /><br /><br />Hei, încotro, grăbite duh?<br />ZÂNA:<br />Rătăcitoare prin văzduh,<br />Peste țarcuri și grădini,<br />Peste mărăcini, hârtoape,<br />Peste gropi și peste ape,<br />Trec plutind și-ntrec în zbor<br />Globul lunii plutitor,<br />Și stropesc cu rouă rece<br />Cercurile ce le lasă<br />Doamna zânelor când trece<br />Peste iarba de mătase,<br />Cu-ale sale jupânițe,<br />Care-s ’naltele crăițe,<br />Pe-ale lor fuste-aurite<br />Tu zărești aceste pete,<br />Sunt rubine, mult dorite<br />De șăgalnicele fete,<br />Pete care cu parfumul<br />Lor îmbălsămează drumul.<br />Dar merg să strâng vreo câțiva stropi de rouă,<br />S-anin de orice floare-o perlă nouă.<br />Hai, pleacă! Vine-aici crăiasa mea,<br />Cu-alaiul ei de zâne după ea.<br /><br />PUCK:<br /><br /><br /><br />Și Craiul meu dorește, mi se pare,<br />Să dea aici, la noapte, o serbare.<br />Ferește-ți pe stăpâna ta s-o vadă;<br />Căci Oberon e, știi, pornit pe sfadă<br />Și dornic e de răzbunare Craiul,<br />Fiindcă ea târăște cu alaiul<br />Ca paj, pe-un drăgălaș prunc dolofan,<br />Răpit de la un rege indian.<br />Prunc de furat mai scump ea n-a avut,<br />Și Oberon, gelosul, ar fi vrut<br />Să-l aibă printre scutierii săi,<br />Să-l poarte la vânat prin munți și văi…<br />Iar ea nu vrea cu niciun preț să-l piardă,<br />Cu flori îl încunună și-l dezmiardă,<br />Și-l ține lângă ea, cu mare dor…<br />Acum, de se-ntâlnesc la vreun izvor,<br />Sub licărul de stele în dumbravă,<br />Sau în hățiș, s-apucă de gâlceavă<br />Și se sfădesc și hojma se defaimă<br />Că bieții silfi se-ascund prin ghimpi de spaimă…<br />ZÂNA:<br />Sau chipul și făptura ta mă-nșală,<br />Sau dacă-mi dau eu bine socoteală,<br />Ești duhul hâtru căruia îi spun<br />Cei ce te știu ,,Robin-băiatul-bun“.<br />Nu ești tu cel ce vâri pe fete-n boale,<br />Și noaptea furi smântâna de pe oale,<br />Te-ascunzi în ițe și încurci urzeala,<br />Faci morile să umble alandala?<br />Tot tu împiedici untul să s-aleagă,<br />Că biata gospodină ziua-ntreagă<br />Asudă în zadar și unt nu iese;<br />Strici vinurile care fierb, și-ades’<br />Înșeli pe călător și râzi de el,<br />Pe-acel ce-ți zice însă ,,Prichindel“,<br />Sau ,,micul Puck“ – pe-acela tu-l slujești<br />Și chiar i-aduci noroc… Așa-i că ești<br />,,Robin-băiatul-bun, cel sclipitor“?…<br /><br />PUCK:<br /><br /><br /><br />Sunt Puck, băiatul bun, rătăcitor<br />Și ca să-l fac pe Oberon să râdă,<br />Obișnuiesc să-mi iau o față hâdă.<br />Când, nechezând ca iepele, atrag<br />Pe hărmăsarul brudnic în huceag.<br />Măr copt mă fac adesea în cuptorul<br />Cumetrei, și când vrea să ia ulciorul<br />Să beie, eu de nasul ei m-anin<br />Și berea curge-în veștedul ei sân!<br />Ades’, cea mai sfătoasă din bunici,<br />Când e rugată de nepoții mici<br />Să spuie-un basm, mă ia drept scăunel<br />Cu trei picioare: vrea să stea pe el,<br />Atunci alunec, baba se trezește<br />Jos pe podele, blastămă, tușește,<br />Iar toți ceilalți fac haz, se țin de șale<br />De râd, pufnesc, strănută în basmale<br />Și jură că de când sunt ei pe lume,<br />N-au pomenit așa poznașe glume!<br />Dar uite-l pe-Oberon. Adio, zână!<br />ZÂNA:<br />Ah, uite și pe mândra mea stăpână!<br />Oh, dacă n-ar zări-o Craiul tău!…<br /><br />OBERON INTRĂ CU ALAIUL SĂU PRIN DREAPTA,<br /><br />TITANIA CU AL EI, DIN STÂNGA.<br /><br />OBERON:<br /><br /><br /><br />Aici, pe lună, ne-ntâlnim cam rău,<br />Titanio, semeațo!<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />TITANIA:<br /><br /><br /><br />Oberon!<br />Gelosul! Haidem, zâno, să fugim:<br />Doar am jurat să ocolesc pe veci<br />Tovărășia și-așternutul său.<br /><br />OBERON:<br /><br /><br /><br />Nesocotito! Te grăbești să pleci?<br />Ce? Nu mai sunt eu oare soțul tău?<br /><br />TITANIA:<br /><br /><br /><br />Atunci eu s-ar cădea să-ți fiu soția,<br />Dar știm că, părăsind împărăția,<br />Tu zile-ntregi, sub chipul lui Corin,<br />Cântași pe fluier versuri de amor,<br />Culcat în al Philidei sân de crin.<br />De ce te-ntorci acum cu-atâta zor<br />Din India cu plaiuri depărtate?<br />Ori pentru mândra amazoană, poate,<br />Războinica-ți ibovnică-ngâmfată<br />De care te topeai de dor odată,<br />Se mistuie pentru Thezeu de-amor<br />Și-aduci belșug în căsnicia lor?<br /><br />OBERON:<br /><br /><br /><br />Cum de-îndrăznești, Titanio, să-mi faci,<br />Când știm că pe Thezeu ce mult îl placi,<br />Mustrări, pe Hippolyta c-o iubesc?<br />Ai vrea cu orice preț să-ți amintesc<br />Că tu l-ai smuls, pe-o noapte înstelată,<br />De lângă Perigenia-nșelată<br />Atunci de el? Și cine l-a împins<br />Să-și calce jurământul dat, nestins,<br />Egleei, Ariadnei, Antiopei?<br /><br />TITANIA:<br /><br /><br /><br />De mine mai cutezi să te apropii?<br />Ca om gelos ești foarte priceput!<br />Din toiul verii nu ne-am mai văzut…<br />Să ne jucăm zburdalnicele hore<br />Pe melodia harfelor sonore,<br />În văi, în lunci, în huciuri, la izvoare,<br />Și nici pe țărmul nisipos de mare.<br />Eoliane –, fără ca deodată<br />Tu să nu vii cu certurile tale,<br />Să nu ne tulburi veselia toată…<br />De-aceea, mânios pesemne, vântul<br />Că n-ascultăm la cântecele sale,<br />Sorbi din ape neguri otrăvite<br />Care-au făcut, acoperind pământul,<br />Și cele mai nepricopsite gârle<br />Să rupă malul și să se azvârle<br />Din albia umflată de trufie…<br />Zadarnic boii îndurat-au jugul.<br />Zadarnic omul își trudește plugul,<br />Căci putrezește grâul în câmpie<br />Pân’ce să prindă spic, și e pustie<br />Pășunea, corbii-n cete nesfârșite<br />Se-abat pe câmpul plin de moarte vite…<br />Popicele în glod zac îngropate,<br />Potecile sunt părăsite toate<br />Prin lunci, prin luminișuri, prin poiene,<br />De nu le mai cunoști din buruiene.<br />Și-n nopți de iarnă nu s-aud povești<br />Prin case, nici colinde la ferești<br />Și nimeni la petreceri nu se-ndeamnă…<br />De-aceea luna, peste ape doamnă,<br />Umple văzduhul, palidă de ciudă,<br />Cu ceață-mprăștiind răceala udă;<br />Și timpurile anului se-ntoarnă<br />Anapoda pe crug: căci alba iarnă<br />Sărută roșii roze parfumate;<br />Pe capul nins, de tâmplele-mbrumate<br />Ale lui Crivăț spânzură-o tiară<br />De ghiocei… Zglobia primăvară,<br />Senina vară, toamna-mbelșugată,<br />Zgârcita iarnă –, își schimbară toate<br />Veșmântul… Lumea-ncearcă-nspăimântată<br />Să le cunoască, însă nu mai poate<br />Nici după roadă, nici după culoare.<br />Și-acest noian de zăpăceli și rele<br />De unde crezi că izvorăște oare?<br />Din certurile noastre, da, din ele,<br />Noi suntem vinovați de toate cele…<br /><br />OBERON:<br /><br /><br /><br />Îndreaptă-le, că-ți stă doar în putere!<br />De ce-l jignești pe Oberon? Ce-i cere<br />Titaniei? Nimic, decât să-i dea<br />Un prunc pierdut, pe care dânsul vrea<br />Să-l facă paj de-cinste-al Curții sale.<br /><br />TITANIA:<br /><br /><br /><br />Cât despre asta, Oberon, nici ale<br />Împărăției zânelor comori<br />Nu-mi pot plăti pe-acest copil din flori.<br />Cu maica lui eram ca și o soră,<br />Și-ades’ în miresmata auroră<br />A Indiei, pe țărmul lui Neptun<br />Cu perle vream cu ea să mă-încunun.<br />Stam, și privind ades’ cum de la maluri<br />Corăbii grele se-mbarcau pe valuri,<br />Făceam mult haz de albele vântrele<br />De vânt umflate, ce păreau că-s grele;<br />Atunci și ea să-noate începea,<br />Cu pântecul rotund, făcând ca ele –<br />(Căci chiar p-atunci era și dânsa grea<br />Cu pajul meu de azi)… Dar, muritoare,<br />Muri în ceasul chiar când l-a născut.<br />De dragul ei, l-am luat și l-am crescut<br />Pe-acest copil, și tot de dragul ei<br />Nu-l dau, că-mi este drag ca ochii mei!<br /><br />OBERON:<br /><br /><br /><br />Cât stai pe-aceste locuri?<br /><br />TITANIA:<br /><br /><br /><br />Știu și eu?<br />Plec poate după nunta lui Thezeu.<br />De vrei să facem hora împreună,<br />Și să ne vezi cum dănțuim în lună,<br />Rămâi cu noi; de nu, cu-atât mai bine…<br /><br />OBERON:<br /><br /><br /><br />De-mi dai băiatul, o să merg cu tine.<br /><br />TITANIA:<br /><br /><br /><br />Nu-l dau pe toată-mpărăția ta!<br />Să mergem, zâne. Că, dac-am mai sta,<br />S-ar face sfadă.<br /><br />TITANIA CU SUITA EI PLEACĂ.<br /><br />OBERON:<br /><br /><br /><br />Caută-ți de cale!<br />Dar nu vei părăsi această vale<br />Mai înainte de-a-mi plăti ocara,<br />De nu ajung cumplit să mă răzbun.<br />Hai, vino, dragă Puck, băiatul bun.<br />Ți-aduci aminte tu de ziua când<br />Stam noi pe-un promontoriu –, și cântând<br />Veni acea sirenă pe-un delfin,<br />Un cântec dulce și așa de lin,<br />Că amuți războinica fanfară<br />A mării, și, desprinși, alunecară<br />Vreo doi luceferi din înaltul zării,<br />Spre-a asculta cum cântă fata mării?<br /><br />PUCK:<br /><br /><br /><br />Mi-aduc aminte.<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />OBERON:<br /><br /><br /><br />Tot atunci văzui<br />(Tu nu puteai să-l vezi), cu arcul lui,<br />Pe-Amor zburând între pământ și lună,<br />Țintind cu-un vârf aprins cu mătrăgună<br />Pe o vestală care sta pe tron.<br />Și cum întinse arcul, Cupidon<br />Putea răni cu sprintena-i săgeată<br />O sută mii de inimi dintr-odată;<br />În casta rază-a lunei umezi însă,<br />Văzui săgeata lui de pară stinsă<br />Și fata de-mpărat trecu senină,<br />Ca o fecioară gingașă, străină<br />De dragoste… Dar eu atunci văzui<br />În care loc pică săgeata lui:<br />Căzu-n apus, pe-o mică buruiană,<br />Cu albe flori, dar de-a săgeții rană<br />De-atuncea roșii… Fetele, la țară,<br />Îi zic ,,năvalnic“. Du-te, așadară,<br />Și adă-mi-o. Ți-am arătat-o o dată.<br />De picuri, la bărbați sau la femei,<br />Pe ochii lor închiși, când somnu-i fură,<br />Un strop din sucul fermecat al ei,<br />Se-ndrăgostesc de cea dintâi făptură<br />Pe care-o văd când se trezesc din somn…<br />Aleargă dar, îți sunt stăpân și domn,<br />Și adă-mi fermecata buruiană<br />Ca fiara din adânc, leviatană,<br />Pe când străbate-oceanu-într-o clipită<br /><br />PUCK:<br /><br /><br /><br />Vreau să încing, în fuga mea zorită,<br />Întreg pământu-în patruzeci de clipe.<br /><br />PUCK IESE REPEDE.<br /><br />OBERON:<br /><br /><br /><br />Voi iscodi, cu fragede aripe,<br />Titania în somn de-o fi culcată<br />Și-atunci cu buruiana fermecată,<br />Pe-oricine-l va vedea la deșteptare,<br />Un leu, un urs, un taur, orișicare,<br />Un lup sau o maimuță de-o zări,<br />Fără de margini s-o îndrăgosti.<br />… Stropind-o cu o altă buruiană,<br />Să-mi deie-atuncea pajul de pomană.<br />Dar cine vine? Eu sunt nevăzut,<br />Să aflu ce-și vor spune, neștiut.<br /><br />INTRĂ DEMETRIUS ȘI HELENA DIN DREAPTA.<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />S-a dus iubirea noastră. O poveste?<br />Cu Hermia, Lysander unde este?<br />Pe el îl voi ucide. M-a pătruns<br />Iubirea ei. În codru s-au ascuns,<br />Așa mi-ai spus. Dar mintea-mi se destramă<br />De nu pot s-o găsesc, de bună seamă,<br />Pe Hermia… Tu, nu mă mai urma!<br /><br />HELENA:<br /><br /><br /><br />Dar nu pot să înfrâng iubirea ta!<br />Să nu-mi mai farmeci sufletul de dor<br />Și n-am să-ți mai păstrez atât amor.<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />Te-am cucerit? Nu ți-am vorbit deschis?<br />Te-ncrezi degeaba într-al iubirii vis.<br />Nu te iubesc! Nu pot să te iubesc!<br /><br />HELENA:<br /><br /><br /><br />Mai mult în chipu-acesta te-ndrăgesc!<br />Îți sunt, Demetrius, câinele de pază.<br />Mă bați, și simt în inimă o rază<br />De dragoste-înălțându-se spre tine.<br />Mă simt, de tine alături, foarte bine…<br />Chiar de mă bați, chiar dacă mă lovești,<br />Că te-nsoțesc, deși nu mă iubești.<br />O! Lasă-mă să merg pe urma ta,<br />Chiar de m-ai bate, chiar de m-ai certa!<br />Mă lasă calea să ți-o însoțesc,<br />Dar tot te voi găsi, căci te iubesc.<br />Un colț din suflet vreau să-mi hărăzești,<br />Chiar dacă azi nu poți să mă iubești.<br />Dar totuși ți-l cerșesc, să-l am și mâine.<br />Mă rog de tine cum se roagă-un câine!<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />Nu cuteza mânia să-mi stârnești,<br />Căci doar la ură tu mă ispitești.<br /><br />HELENA:<br /><br /><br /><br />Când nu te văd, de orișice mi-e silă!<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />Cum poate să se-ndure o copilă<br />Să iasă din cetate, urmărind<br />Pe-acel iubit de ea cu-atâta jind,<br />Dar care n-o iubește? Și la noapte<br />Să-nfrunte doar primejdii, crunte fapte,<br />Primejduind, și fără de temei<br />Comoara scumpă-a fecioriei ei?<br /><br />HELENA:<br /><br /><br /><br />Mi-e cinstea ta de pază-în orice fapte.<br />De tine-alături când mă văd în noapte<br />Văd ochii tăi scânteietori mereu:<br />Nu-i noapte, nici pustiu în jurul meu.<br />Mă simt alături de ființa-ți dragă,<br />Și pentru mine este-o lume-întreagă.<br />Nu-s singură, și nici nu-s părăsită,<br />Când sunt de lumea-întreagă ocrotită.<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />M-ascund printre tufișuri, ca în gheare<br />Să te cuprindă aprigele fiare.<br /><br />HELENA:<br /><br /><br /><br />Nici sufletul de fiară nu-i hain<br />Ca sufletu-ți, tăios cum este-un spin.<br />Hai, pleacă și mă lasă, ca pe dos,<br />Legenda să se-ntoarcă: rușinos<br />Apollo fuge, laș și mișelește,<br />Iar Daphne peste tot îl urmărește.<br />Un uliu-i urmărit de-o turturică;<br />Iar biata căprioară, fără frică,<br />Spre tigrul fioros se năpustește:<br />De-avântul ciutei fiara se ferește.<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />Nu stau să-ți mai răspund la nerozii.<br />Hai, pleacă, ori altminteri vei păți<br />În codru o năprasnică ocară.<br /><br />HELENA:<br /><br /><br /><br />Ți-e inima cumplită și amară:<br />În templu, în cetate-în toată țara,<br />Batjocorești ce-am mai de preț, comoara<br />Iubirii nesfârșite pentru tine.<br />Bărbatul se cuvine, prin suspine,<br />Să-și urmărească tot mereu iubita.<br />Aicea eu mă simt nedreptățită,<br />Căci îți cerșesc, din inimă, iubirea,<br />Iar tu nu mi-ai păstrat nici amintirea.<br /><br />DEMETRIUS IESE.<br /><br />Te-oi urmări și-oi face rai din iad,<br />Ucisă de cel drag de-o fi să cad.<br /><br />IESE.<br /><br />OBERON:<br /><br /><br /><br />Ieși din pădure, nimfă: să știi bine:<br />Tu vei fugi de el, el, după tine!<br /><br />PUCK VINE DIN ADÂNCIME, CU O FLOARE MARE, ROȘIE.<br /><br />(LUI PUCK): Hai, vino, spiriduș rătăcitor!<br />Adus-ai floarea gingașă de-amor?<br /><br />PUCK<br /><br /><br /><br />(I-O ARATĂ): Da, iat-o!<br /><br />OBERON:<br /><br /><br /><br />Pune-o-în locul singuratic.<br />Plin de mireasma cimbrului sălbatic,<br />Și unde cresc crăițele înalte,<br />Alături cu mușcatele învoalte.<br />Umbrit de-un rug cu-o-ntunecată floare<br />De trandafiri, de crini, de lăcrămioare.<br />Aicea, lin de zâne legănată,<br />Titania voioasă se desfată<br />În cuib înmiresmat de flori, ce bine<br />Se odihnește-n nopțile senine!<br />Aicea-și lasă smălțuita piele<br />Șopârla, pentru-o rochie cu inele.<br />Strai destul de larg să-mbrace<br />Pe-oricare dintre zânele acele.<br />Aici voi aștepta s-o ung pe gene<br />C-un strop din sucul astei buruiene,<br />Umplându-i ochii ei cu fel de fel<br />De năluciri nebune. Ia din el<br />Și tu un strop, și cată prin poiană<br />Pân’ ce-ntâlnești o mândră-ateniană<br />De-un tânăr atenian înamorată,<br />De care el vrea cu-orice preț să scape.<br />Mergi și, când doarme, unge-l pe pleoape<br />Cu buruiana aceasta fermecată.<br />Dar să purcezi cu-atâta iscusință<br />Încât, firește, cea dintâi ființă<br />Pe care-o va zări, să fie ea.<br />Îl vei cunoaște după-mbrăcămintea<br />Lui de-atenian. Fă tot ce-ți spun, așa<br />Ca el de dragul ei să-și piardă mintea,<br />Precum ea și-o pierdu de dragul lui…<br />Mă vei găsi aici mai înaintea<br />Cântatului. Mergi dar și ia aminte!<br /><br />PUCK:<br /><br /><br /><br />Stăpânul meu feeric, vorba ta<br />Se va-mplini aidoma cum spui! (IESE.)<br />(OBERON SE ASCUNDE-N DREAPTA-N FAȚĂ ȘI STĂ LA PÂNDĂ.)<br /><br />Scena II<br />O ALTĂ PARTE A PĂDURII.<br /><br />TITANIA VINE CU ZÂNELE EI DIN FUND, ÎN STÂNGA.<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />TITANIA:<br /><br /><br /><br />Acuma, zâne, cântecul și hora!<br />Și toate-apoi la rostul tuturora!<br />Toți mugurii de viermi să-i curățiți<br />Să pară trandafirii străluciți.<br />Să prindeți prin dumbravă lilieci.<br />Și să le smulgeți aripile reci,<br />Croind ușor rochițe pentru iele.<br />Și pentru spiriduși, la fel, din ele.<br />Siliți și cucuvaia să-și ia zborul,<br />Cu țipătu-i de rău prevestitorul.<br />Și-acum legănați-mă domol<br />În cântecele voastre. Pân’ mă scol<br />La muncă! Și lăsați-mă să dorm!<br /><br />CÂNTECUL ZÂNELOR.<br /><br />ÎNTÂIA ZÂNĂ:<br />Șerpi vărgați, țepoși arici,<br />Salamandre verzi, plecați!<br />Doamna noastră doarme-aici,<br />Nu cumva s-o tulburați!<br /><br />CORUL:<br /><br /><br /><br />Nani, nani, dormi ușor!<br />Fie lin<br />Și senin<br />Somnul tău,<br />Și păzit de ceasul rău<br />Nani, nani, dormi ușor!<br /><br />II<br /><br /><br /><br />A doua ZÂNĂ:<br />Voi, bondari, țânțari, ușor,<br />Negri cărăbuși, tăceți!<br />Voi, păianjeni țesători,<br />Mergeți, țeseți, unde vreți!<br /><br />CORUL:<br /><br /><br /><br />Nani, nani, dormi ușor!<br />Fie lin<br />Și senin<br />Somnul tău,<br />Și păzit de ceasul rău<br />Nani, nani, dormi ușor!<br />ÎNTÂIA ZÂNĂ:<br />Una dintre noi veghează<br />Și să stea aici de pază.<br /><br />ZÂNELE SE DUC ȘI DISPAR ÎN FUND. TITANIA DOARME ÎN STÂNGA, ÎN FAȚĂ.<br /><br />INTRĂ OBERON ȘI SE APROPIE DE TITANIA, APĂSÂND FLOAREA PE PLEOAPELE EI.<br /><br />OBERON:<br /><br /><br /><br />Când din somn vei tresări<br />Să-ndrăgești ce vei găsi:<br />Tigru, leopard, motan,<br />Urs, mistreț ori șobolan,<br />Cât de prost ar fi și-oricât<br />De sălbatic și urât,<br />Drag să-ți pice, cum îl vezi<br />Și de doru-i să oftezi.<br /><br />PLEACĂ RÂZÂND PRIN STÂNGA, ÎN FUND.<br /><br />INTRĂ LYSANDER ȘI HERMIA.<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />Ai obosit de-atât amar de drum<br />Și ne-am pierdut, iubita mea, cărarea.<br />Să ne culcăm, căci toate dorm acum,<br />Doar s-a lăsat de mult întunecarea.<br />Să poposim aicea în pădure,<br />Hai, Hermio, și somnul să ne fure.<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />Lysander dragă, fie-așa cum zici,<br />Eu mi-am ales culcușul meu aici,<br />Pe-acest răzor… Tu unde-ți vei așterne?<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />Aceste flori ne vor sluji de perne:<br />O inimă, un pat și o credință!<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />Nu te culca alăturea de mine,<br />Lysander, nu se cade… mi-e rușine!<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />În tot ce-am spus e nevinovăție:<br />Iubirea se rostește-așa cum știe.<br />Ni-s inimile strâns împreunate,<br />Și nu te-îndemn, iubito, la păcate.<br />Avem în piept o singură credință,<br />Făcând din noi o singură ființă.<br />Îngăduie-mi alăturea de tine<br />Să mă întind, pe ierburi și verbine.<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />O, ce drăguț împerechezi cuvinte!<br />Aș fi nebună de-aș fi vrut să spun<br />Măcar o clipă că Lysander minte!<br />Dar, scump Lysander, fii așa de bun<br />Din dragoste, ca și din curtenie,<br />Treci mai departe, dar nu mai departe<br />Decât o bună creștere desparte<br />Pe-un soț de viitoarea lui soție…<br />Adio, drag Lysander, noapte bună!<br />Dea cerul ca iubirea-ți să n-apună<br />Decât când scumpa-ți viață va apune…<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />Înalț și eu aceeași rugăciune:<br />Când nu te-oi mai iubi mă ieie Domnul;<br />Te înveșmânte-acum, în tihna-i, somnul.<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />Ba, jumătate din urare cază<br />Pe ochii celui ce așa-mi urează!<br /><br />AMÂNDOI SE CULCĂ ȘI ADORM.<br /><br />PUCK INTRĂ PRIN FUND, ÎN STÂNGA.<br /><br />PUCK:<br /><br /><br /><br />Prin pădure, peste tot,<br />Am umblat și n-am găsit<br />Atenian afurisit<br />Pe ai cărui ochi să pot<br />Pune sucul meu vrăjit.<br />Noapte și tăcere… Dar<br />Cine doarme-aci-n umbrar?<br />Cel de care îmi vorbi<br />Oberon că n-ar iubi,<br />Ticălosul, pe-ateniana!<br />Și dincoace doarme dulce<br />Și nenorocita de fată<br />Pe pământul ud și rece!<br />Uite, n-a-ndrăznit, sărmana.<br />Lângă dânsul să se culce…<br />Ei, neghiobule ! Voi trece<br />Farmecul asupra ta,<br />Când te vei redeștepta,<br />Dragostea alunge-ți somnul!<br />De pe ochi… Te vei trezi<br />Când eu nu mai sunt aci!<br />Căci mă duc să-mi caut Domnul!<br /><br />PLEACĂ PRIN MIJLOC ÎN STÂNGA.<br /><br />INTRĂ DEMETRIUS ȘI HELENA, ALERGÂND.<br /><br />HELENA:<br /><br /><br /><br />Oprește-te, chiar dacă-ar fi să mor<br />De mâna ta!<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />De ce mă urmărești?<br />Ți-am spus să pleci!<br /><br />HELENA:<br /><br /><br /><br />Vrei să mă părăsești<br />Aci pe întuneric? O, fii bun!<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />Rămâi și fă ce vrei! Atâta-ți spun!<br /><br />PLEACĂ PRIN DREAPTA.<br /><br />HELENA:<br /><br /><br /><br />Doar Hermia-i atât de fericită!<br />A dragostei statornică ispită,<br />Duios a mai cuprins-o! Ochii ei<br />Lucesc… De ce lucesc așa de viu?<br />O, nu de focul lacrimilor, știu,<br />Că n-ar luci atunci mai viu ai mei?<br />Ce văd? Lysander zace la pământ!<br />E mort? Sau doarme? Rană nu zăresc,<br />Nici sânge… Nu rostește un cuvânt!<br />Deșteaptă-te, Lysander, de trăiești!<br /><br />LYSANDER (DEZMETICINDU-SE):<br /><br /><br /><br />Iubita mea Helena! Înger sfânt,<br />Atâta de fermecătoare ești!<br />Heleno, ah, ce străvezie ești!<br />Cum toate se schimbară fără veste!<br />Văd inima-ți, o văd prin sânul tău!<br />Demetrius ce face? Unde este?<br />Un nume-al unui om ce-i demn să cadă<br />Ca un mișel, străpuns de-această spadă!<br /><br />HELENA:<br /><br /><br /><br />O, taci, Lysander! Nu-l vorbi de rău!<br />Căci Hermia și lui îi este dragă!<br />E îndrăgita sufletului tău,<br />Tu singur ai iubirea ei întreagă.<br />Nu poate fi un om mai fericit!<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />Cum pot să fiu, Heleno, mulțumit,<br />Că Hermia mă place? Nu! Mi-e silă<br />De timpul risipit cu-acea copilă<br />Nu Hermia –, Heleno, tu mi-ești dragă!<br />Ce om ar sta la gânduri să n-aleagă<br />O porumbiță-n locul unei cioare?<br />Voința noastră minții se supune<br />Și mintea mea abia acum îmi spune<br />Că tu ești cea mai dulce din fecioare.<br />Oricare rod își are vremea lui…<br />Eu, până azi, prea tânăr, nu avui<br />O minte coaptă… Simțurile mele<br />Sunt azi desăvârșite, și prin ele,<br />Stăpână pe voința, mintea mea,<br />Mă-ngenunchează azi în fața ta<br />Și-n ochii tăi mă face să citesc<br />Povești de-amor cum nu se mai găsesc<br />În cea mai mândră carte a iubirii!<br /><br />HELENA:<br /><br /><br /><br />Ah! m-ați ursit, legi meștere-ale firii,<br />Să fiu batjocorită cu-orice preț?<br />Vai, merit eu asemenea dispreț?<br />Nu mi-e de-ajuns că nu pot căpăta<br />O vorbă bună, o privire-a lui,<br />Mă faci să-ndur și ironia ta?<br />Te las. Mărturisesc, nu m-așteptam:<br />Așa se poartă-un cavaler de neam?<br />Se poate ca o fată părăsită<br />De dragul ei să fie osândită?<br />Și luată-n râs într-astfel de-un bărbat?<br /><br />IESE.<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />Ea pleacă… și mă lasă fermecat.<br />Nici n-a văzut pe Hermia… O! Dacă<br />Nici eu n-aș mai vedea-o niciodată,<br />Chiar dacă e de mine-amorezată,<br />Și mierea, cât de miere-i, ți se-apleacă;<br />Cei care-ntr-o credință nu mai jură<br />Mai aprig decât alții-i poartă ură,<br />Și alții te-or urî stinsă credință,<br />Dar ură ca a mea-i peste putință.<br />De-acum închin Helenei tot ce firea<br />Mi-a hărăzit ca daruri, viața toată<br />Mi-o voi jertfi să-i cuceresc iubirea!<br /><br />PLEACĂ PE URMA HELENEI.<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />Vai, ajutor, Lysander! Ajutor!<br />O, smulge acest șarpe-ngrozitor.<br />O, fie-ți milă… Doamne, ce-am visat?<br />Mă vezi? De spaimă tremur toată încă!<br />Lysander dragă!… Se făcea că vine<br />Asupra mea un șarpe-nfricoșat<br />Că inima-mi cuprinde și-o mănâncă,<br />Iar tu privești surâzător la mine,<br />La chinul morții-n care eu mă zbat…<br />Lysander, unde ești? Ce?… Ai plecat?<br />M-ai părăsit, Lysander?… Nu se poate!<br />Lysander dragă, te implor pe toate<br />Iubirile din lume!… Nu-mi răspunde?<br />Atunci, da, m-a lăsat… s-a dus… dar unde?<br />Se poate, vai, să-și calce el cuvântul?<br />Merg să-mi găsesc iubitul sau mormântul!<br /><br />IESE.<br /><br />Actul III<br />Scena I<br />ÎN PĂDURE. TITANIA DOARME.<br /><br />INTRĂ QUINCE, SNUG, BOTTOM, FLUTE, SNOUT ȘI STARVELIG.<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Ei,suntem toți în păr?<br /><br />QUINCE:<br /><br /><br /><br />Suntem în păr, suntem în păr! Și iată un loc minunat pentru sindrofia noastră! Luminișul acesta verde va fi scena, iar în dosul mărăcinilor de colo, culisele – și o să repetăm piesa înainte întocmai cum vom face-o în fața ducelui!<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Peter Quince!<br /><br />QUINCE:<br /><br /><br /><br />Ce e, zurbagiule?<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Vezi că-n comedia aceasta a lui Pyram și a Thisbeei sunt niște lucruri care n-au să fie pe placul tuturor. Mai întâi, Pyram ăsta vrea să tragă spada și să ucidă, ceea ce n-are să facă plăcere damelor, ce zici de asta?<br /><br />SNOUT:<br /><br /><br /><br />Pe legea mea, au să se sperie cumplit.<br /><br />STARVELING:<br /><br /><br /><br />Eu cred că am putea să tăiem măcelul de la urmă.<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Ba nicidecum. Am aflat eu tertipul ca toate să meargă strună. Scrieți-mi un prolog în care să se spună publicului că nu ne pricinuim nicio meteahnă lovindu-ne cu săbiile și că Pyram nu se ucide cu adevăratelea. Și ca toată lumea să fie împăcată, mai spuneți acolo că eu, Pyram, nu sunt Pyram, ci Bottom, țesătorul! Și așa scutim publicul de orice neplăcere!<br /><br />QUINCE:<br /><br /><br /><br />Bine, vom avea un prolog de felul ăsta! Și va fi scris în stihuri de câte opt și șase picioare.<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Mai pune două, să fie opt și opt.<br /><br />SNOUT:<br /><br /><br /><br />Dar nu credeți că s-ar speria damele de leu?<br /><br />STARVELING:<br /><br /><br /><br />Ba se vor speria, de bună seamă.<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Scumpi maeștri, gândiți-vă bine. Să aduci, Doamne ferește, un leu printre femei, e ceva grozav! Nu e pe lume fiară mai înfricoșată ca leul viu, și cată să ținem sama de asta.<br /><br />SNOUT:<br /><br /><br /><br />Să se scrie un alt prolog ca să se arate că nu e leu adevărat.<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Da, și cel care-l joacă să-și spună numele și să facă așa ca să i se vadă fața prin gura leului. Prin coama leului să vorbească. Să spună, de pildă: ,,DOAMNELOR!“ sau ,,FRUMOASELOR DOAMNE“ , sau ,,V-AȘ RECOMANDA“, sau ,,V-AȘ RUGA SĂ NU VĂ SPĂRIAȚI“, ,,SĂ NU TREMURAȚI. DACĂ V-AȚI ÎNCHIPUI CĂ SUNT LEU ÎN CARNE ȘI-N OASE, AȘ MURI DE NECAZ. NU SUNT AȘA CEVA. SUNT OM CA TOȚI OAMENII“. Și aci să-și dea pe față numele. Să spună răspicat: ,,SUNT SNUG, TÂMPLARUL!“<br /><br />QUINCE:<br /><br /><br /><br />Bun. Așa să fie. Dar mai sunt două lucruri grele de făcut. Mai întâi, cum aduci, mă rog, luna-n casă? Știți doar că Pyram și Thisbeea se-întâlnesc noaptea pe lună?<br /><br />SNOUT:<br /><br /><br /><br />Dar va străluci luna în noaptea în care vom juca?<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Un calendar! Un calendar! Căutați în almanah! Căutați luna! Găsiți lumina lunei!<br /><br />QUINCE:<br /><br /><br /><br />Da, e lună mâine-seară.<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Atunci n-aveți decât să lăsați o fereastră deschisă în odaia în care jucăm. Luna va bate prin fereastră.<br /><br />QUINCE:<br /><br /><br /><br />Da. Sau unul din noi ar putea să intre în scenă cu o povară de mărăcini și un felinar și să spună că el desfigurează și reprezintă Luciul Lunei. Alta la rând. Ne trebuie un zid în odaia cea mare, deoarece, după cum spune istoria, Pyram și Thisbeea își vorbesc prin crăpătura unui zid.<br /><br />SNOUT:<br /><br /><br /><br />Nu vom putea nicicum să aducem co-geamite zid pe scenă. Ce zici de asta, Bottom?<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Se poate prea bine ca cineva să facă Zidul. N-are decât să se mânjească cu puțin moloz și tencuială, și să-și răsfire degetele uite așa; prin deschizătura acestora vor șopti Pyram cu Thisbeea.<br /><br />QUINCE:<br /><br /><br /><br />Atunci, toate merg strună. Haideți, stați<br />jos, copii ai mamelor voastre, și începeți repetiția. Pyrame, dumneata începi. După ce-ți sfârșești tirada, treci după tufiș și așa fiecare la rândul său.<br /><br />APARE PUCK ÎN FUND, LA STÂNGA.<br /><br />PUCK:<br /><br /><br /><br />Ce nătărăi! Să facă-atâta larmă!<br />De-abia a prins Crăiasa să adoarmă!<br />A! Teatru! Ia să-l fac pe spectatorul,<br />Și de-oi avea prilejul, pe actorul!<br /><br />QUINCE:<br /><br /><br /><br />Hai Pyram! Tu, Thisbeea, înaintează.<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Aceste flori atâta de grețoase…<br /><br />QUINCE:<br /><br /><br /><br />Grațioase! Grațioase…<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Cu miresme grațioase,<br />Ca răsufletul tău, Thisbeea, dulce și frumos miroase.<br />Dar auzi! Un glas acolo! Ce să însemneze oare? Stai! Oprește-te o clipă. În curând voi reapare.<br /><br />IESE.<br /><br />PUCK (APARTE):<br /><br /><br /><br />Un Pyram mai ciudat ca orișicare!<br /><br />IESE.<br /><br />FLUTE:<br /><br /><br /><br />E rândul meu acuma? Să vorbesc?<br /><br />QUINCE:<br /><br /><br /><br />Firește. Ai priceput bine? El s-a dus numai să vadă ce zgomot a auzit și se întoarce numaidecât.<br /><br />FLUTE:<br /><br /><br /><br />,,O, preastrălucita Pyram, ca un crin de alb și pal,<br />Și mai roșu decât roza pe cotorul triumfal,<br />Cel mai falnic dintre tineri, mai drăguț dintre evrei,<br />Și fidel ca cel mai sprinten cal ce-n veci nu obosește,<br />Vin, Pyrame, la mormântul lui Nini de mă găsește.“<br /><br />QUINCE:<br /><br /><br /><br />Mormântul lui Ninus, omule! Dar nu trebuie să spui asta acum. E un răspuns al lui Pyram. Dumneata recitezi tot rolul dintr-o bucată, cu replici cu tot. Intră iar, Pyrame, dumneata începi la: … ,,cal ce-n veci nu obosește…“.<br /><br />FLUTE:<br /><br /><br /><br />Uf! ,,… Și credincios ca cel mai sprinten cal ce-n veci nu obosește…“<br /><br />PUCK SE-NTOARCE. BOTTOM VINE CU EL, PURTÂND PE UMERI UN CAP DE MĂGAR.<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />,,Dac-aș fi frumos, Thisbeo, aș fi tot numai al tău…“<br /><br />QUINCE:<br /><br /><br /><br />Grozăvie! Minune! Drace, suntem toți fermecați! Scumpi maeștri, să fugim! Ajutor!<br /><br />IES TOȚI, AFARĂ DE BOTTOM.<br /><br />PUCK:<br /><br /><br /><br />Acum vă iau la goană și la joc!<br />Prin tufe, bălți, la vale și la deal,<br />Prin bunget și prăpăstii, și în orice loc<br />M-oi face când un câine, când un cal,<br />Când porc, când urs fără de cap, când foc,<br />Și mormăi, grohăi, rânchez, ard<br />Ca urșii, porcii, câinii, caii, focul!<br /><br />IESE.<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Oare de ce fug ei de mine? Au pus la cale vreo păcăleală ca să mă sperie?<br /><br />SNOUT SE ÎNTOARCE.<br /><br />SNOUT:<br /><br /><br /><br />Vai, Bottom, ești preschimbat de tot. Ce văd pe gâtul tău?<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Ce să vezi? Ia, un cap de măgar! Pe-al dumitale, nu-i așa?<br /><br />QUINCE SE ÎNTOARCE.<br /><br />QUINCE:<br /><br /><br /><br />Zeii cu tine, Bottom. Zeii cu tine! Te-au preschimbat!<br /><br />PLEACĂ.<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Acum înțeleg eu șiretenia lor. Vor să facă din mine un măgar, ca să mă sperie, dacă s-ar putea. Dar n-am să plec de-aici, uite-așa. Am să mă plimb în sus și-n jos, ca să vadă ei că nu mi-e frică.<br /><br />CÂNTĂ.<br /><br />Mierloiu-n negru înveșmântat,<br />Portocaliu la cioc,<br />Și sturzul meșter la cântat,<br />Vrăbioiul la joc…<br /><br />TITANIA (DEȘTEPTÂNDU-SE):<br /><br /><br /><br />Ce înger mă deșteaptă dintre flori?<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />BOTTOM (CÂNTÂND):<br /><br /><br /><br />Vrăbietele și cinteza,<br />Cristeiul, cucul sur…<br />Ce bărbățel ar cuteza<br />Să-i afle vreun cusur<br />Și-ntr-adevăr, cine-ar putea să-și pună mintea cu o pasăre așa de smintită, când îți strigă în față: cucu!<br /><br />TITANIA:<br /><br /><br /><br />Mai cântă, muritor frumos, mai cântă<br />Cântarea ta auzul mi-l încântă<br />Și ochii mi-s orbiți de-a ta făptură!<br />M-ai cucerit la cea dintâi vedere<br />Și inima mea dornică îmi cere<br />Să-ți jur că te iubesc peste măsură!<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Pare-mi-se, doamnă, că nu prea ai cuvânt<br />să-mi vorbești astfel; dar la drept vorbind, mintea și dragostea nu prea fac tovărășie-n ziua de astăzi. Vedeți că mă pricep la glume când vreau.<br /><br />TITANIA:<br /><br /><br /><br />Ești înțelept pe cât ești de frumos!<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Asta nu. Nu-s nici una, nici alta. Dar de-aș avea destulă înțelepciune să pot ieși din pădurea aceasta, aș fi destul de înțelept ca să mă folosesc de ea!<br /><br />TITANIA:<br /><br /><br /><br />O, nu dori să pleci de lângă mine,<br />Chiar fără voia ta, să știi, te voi reține.<br />Eu sunt din altă lume, sunt din țara<br />În care înflorește primăvara,<br />Și uite! Te iubesc! Cu mine vei rămâne…<br />Vei fi slujit de ceata mea de zâne<br />Ce-ți vor aduce perle din abisuri,<br />Și-ți vor cânta când, desfătat de visuri,<br />Vei adormi pe așternut de flori<br />Și te voi face apoi să nu mai mori,<br />Asemenea cu duhul din văzduh.<br />Să vină-ncoace fiecare duh!<br />Veniți, Măzăriche, Tort-de-Păianjen, Molie și Bob-de-Muștar!<br /><br />MĂZĂRICHE, TORT-DE-PĂIANJEN, MOLIE ȘI BOB-DE-MUȘTAR INTRĂ PE LA MIJLOC ÎN STÂNGA.<br /><br />MĂZĂRICHE:<br />Și eu!<br />Tort-de-Păianjen:<br />Și eu!<br /><br />MOLIE:<br /><br /><br /><br />Și eu!<br /><br />BOB-DE-MUȘTAR:<br /><br /><br /><br />Și eu!<br /><br />TOȚI:<br /><br /><br /><br />Ce vrea stăpâna?<br /><br />TITANIA:<br /><br /><br /><br />Purtați-vă frumos cu-acest străin,<br />Jucați sub ochii lui și faceți tumbe<br />De stă pe loc sau vrea să se preumble;<br />Aduce-ți-i smochine din pădure,<br />Căpșuni și struguri purpurii și mure,<br />Prădați de miere harnicele-albine,<br />Alcătuiți lumânărele mici<br />Din ceara care-o poartă prin stupine<br />Și-aprindeți-le de la licurici<br />Spre-a-i lumina când doarme ori se scoală.<br />Umbriți-i ochii cu albe-aripi de fluturi,<br />Ferindu-i de-ale lunii reci săruturi,<br />Și fiecare-n față-i să se închine<br />Cu toată cinstea ce i se cuvine!<br />MĂZĂRICHE:<br />Slavă ție, muritorule!<br />Tort-de-Păianjen:<br />Slavă!<br /><br />MOLIE:<br /><br /><br /><br />Slavă!<br /><br />BOB-DE-MUȘTAR:<br /><br /><br /><br />Slavă!<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Din toată inima vă mulțumesc, domnișorii mei, binevoiți, vă rog, să-mi spuneți cum vă cheamă?<br />ÎNTÂIUL SPIRIDUȘ:<br />Tort-de-Păianjen!<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Aș dori să fac cunoștință mai de aproape, musiu Tort-de-Păianjen! Dacă m-oi tăia cumva la deget, am să apelez la mata. Numele matale, cinstite domnișorule?<br /><br />AL DOILEA SPIRIDUȘ:<br /><br /><br /><br />Măzăriche!<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Spune-i, mă rog matale, salutări din parte-mi doamnei Păstaie, mama mătăluță, și lui co-nu’ Vrej, tatăl mătăluță. Acum scarpină-mă puțin la ceafă, musiu Măzăriche! Aș dori să facem cunoștință mai de-aproape. Numele dumitale, domnișorule?<br /><br />AL TREILEA SPIRIDUȘ:<br /><br /><br /><br />Bob-de-Muștar!<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Scumpe Bob-de-Muștar, cunosc răbdarea matale. Uriașul Roastbeaf a-nghițit ca un mișel o sumedenie din fameliunea dumitale. Amabilitatea matale, te asigur, mi-aduce lacrimi în ochi. Doresc să facem cunoștință mai de-aproape și cu mătăluță, scumpe Bob-de-Muștar!<br /><br />TITANIA:<br /><br /><br /><br />Veniți acum și-l duceți la culcare!<br />Scăldată-n lacrimi însă luna-mi pare,<br />Și când ea plânge, florile plâng toate<br />De jalea vreunei fete înșelate!<br />Un farmec lege-i limba și-l adoarmă!<br />Purtați-l lin de tot și fără larmă!<br /><br />IES TOȚI.<br /><br />(TOȚI INTRĂ SUB UMBRARUL CE SE DESCHIDE ÎN FUNDAL. RAZE DE LUNĂ VERZI, ROȘII ȘI VIORII SE AMESTECĂ-NTRE ELE. CÂND AU INTRAT CU TOȚII, UMBRARUL SE ÎNCHIDE.)<br /><br />Scena II<br />ÎN ALTĂ PARTE A PĂDURII.<br /><br />INTRĂ OBERON.<br /><br />OBERON:<br /><br /><br /><br />Ce dornic sunt să știu cum s-a trezit<br />Titania din somn; și ce făptură<br />Privirea ei întâi și-întâi i-o fură,<br />Și ea pe loc de ea s-a-îndrăgostit.<br /><br />PUCK VINE DIN FUND.<br /><br />Zburdalnicul meu crainic iscusit<br />Sosește-n zbor, să spună ce ispravă<br />A potrivit, cu duhu-i ascuțit,<br />Și ce s-a petrecut aci-în dumbravă.<br /><br />PUCK:<br /><br /><br /><br />Stăpâne, preafrumoasa ta Titanie<br />S-a-îndrăgostit, iertați, de o dihanie.<br />Pe când dormea-n culcușul ei aici,<br />O șleahtă de meșteșugari calici,<br />Bieți derbedei ce-abia câștig-o pâine,<br />Prin cârciumile Atenei, de-azi pe mâine,<br />S-au adunat, vezi Doamne, să repete<br />O comedie ce-au de gând s-o joace<br />În seara nunții ducelui Atenei.<br />Cel mai nerod, podoaba astei cete<br />De nătărăi, acela care face<br />Pe Pyram, intră la sfârșitul scenei<br />Aci-n tufiș, pe câteva minute…<br />Eu prind prilejul și pe umeri, iute,<br />I-aplic un drăgălaș cap de măgar…<br />Nu peste mult, comediantul meu,<br />Vrând să răspundă Thisbeei, intră iar.<br />Dar când îl văd cum îl schimbasem eu,<br />Ca lișiți când presimt un păsărar<br />În ascunzișul lui, mai bine-aș spune<br />Că-s ciori ce umplu de croncănituri<br />Și mătură văzduhu-n zbor, nebune<br />La zgomotul unei detunături,<br />Așa o iau înspăimântați la goană,<br />Mâncând pământul bunii mei prieteni.<br />Eu, după ei, și-i fugăresc o toană<br />Prin mărăcini, ciulini, hățișuri, cetini<br />Și-n spaima lor îi fac să vadă-n toate<br />Și pretutindeni duhuri necurate.<br />Să dea din colț în colț și-n crengi să-și lase<br />Fâșii întregi din straiele soioase,<br />Pe când iubitul Thisbeei îl așteaptă<br />Pe tânărul acela cu dispreț,<br />Nebănuind ce s-a-întâmplat cu ei.<br />Titania atunci se redeșteaptă<br />(Precum era de așteptat) și-astfel<br />Zări și îndrăgi pe-acest măgar.<br /><br />OBERON:<br /><br /><br /><br />E mai frumos de cum crezusem, dar<br />Pe tânărul acela din Atena<br />L-ai fermecat cu sucul, cum ți-am spus?<br /><br />PUCK:<br /><br /><br /><br />O, da, pe când dormea în iarbă dus<br />Alăturea de el dormea și fata,<br />Când s-o trezi o va vedea –, și gata!<br /><br />ÎN VREME CE INTRĂ HERMIA URMATĂ DE DEMETRIUS, OBERON A INTRAT, ÎMPREUNĂ CU PUCK, DUPĂ UN TUFIȘ, ÎN STÂNGA, ȘI OBSERVĂ TOTUL.<br /><br />OBERON:<br /><br /><br /><br />Taci! Uite-l pe-atenian. El vine-acu’.<br /><br />PUCK:<br /><br /><br /><br />Pe fată-o recunosc, pe tânăr, nu!<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />De ce m-alungi cu-atâta dușmănie?<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />Îți voi păstra o aprigă mânie.<br />Ar trebui să fiu mai rea: mă tem<br />Că voi avea prilej să te blestem.<br />O, dacă l-ai ucis pe când dormea<br />Pe scumpul meu Lysander, nu-ți rămâne<br />Decât să stingi acum și viața mea!<br />Căci soarele la scumpa-i zi nu ține<br />Mai mult ca el la Hermia-i iubită!<br />Putea el să mă lase adormită?<br />Nu, niciodată! Tu mi l-ai răpus.<br />Cum mă privești așa răpus și dus<br />Îmi pari un ucigaș.<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />Ba un ucis,<br />Că tu, neîndurato, mi-ai trimis<br />Săgeata morții-n inima-mi zdrobită!<br />Și totuși, ucigașa mea iubită,<br />Cum strălucești ca falnica Cytheră<br />Acolo sus, în luminoasa-i sferă!<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />Ce-i cu Lysander? Unde e? Răspunde!<br />O, bunule Demetrius, spune-mi, unde?<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />La câini l-aș azvârli, cu mulțumire!<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />În lături, câine, căci mă scoți din fire!<br />Și feciorescu-mi cumpăt. L-ai răpus?<br />Atunci te blestem: te urăsc nespus.<br />Și tu din lumea omului, de-a pururi.<br />De mi-ai ucis iubitul adorat<br />Pe veci de veci tu fi-vei blestemat!<br />Oh, spune-odată, fără înconjururi,<br />De dragul meu curatul adevăr!<br />I-ai fi atins măcar un fir de păr<br />De nu-l găseai dormind! Nu, tâlhărește,<br />L-ai omorât în somn. Ce mai ispravă!<br />Năpârca n-are colți mai plini de-otravă<br />Ca tine, șarpe târâtor!<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />Oprește!<br />De unde poți avea așa prepus?<br />Că pe Lysander eu l-aș fi răpus?<br />El, pe cât știu, întreg și teafăr este!<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />E teafăr, zici? Ah, poți să-mi dai vreo veste?<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />Și de-aș putea, m-aleg cu vreo răsplată?<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />Cu-aceea ca de-acuma niciodată<br />Să nu ne mai vedem, și de-i în viață<br />Sau mort Lysander, să-mi lipsești din față!<br /><br />IESE PRIN FUND, LA STÂNGA.<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />S-o urmăresc ar fi zadarnic chin,<br />Mai bine stau și m-odihnesc puțin.<br />Povara suferinței e mai grea,<br />Când somnul uită vama să și-o ia,<br />Dar poate, de-l aștept, tot va să vină<br />Să-mi împrumute-o clipă de hodină.<br /><br />SE CULCĂ ÎN DREAPTA ȘI ADOARME.<br /><br />OBERON (INTRĂ DIN NOU):<br /><br /><br /><br />Puck, ce-ai făcut?<br />Ai încurcat-o, Puck.<br />Ai folosit greșit vrăjitul suc,<br />Schimbând prin lipsa ta de chibzuință<br />Iubirea-adevărată-n necredință.<br /><br />PUCK:<br /><br /><br /><br />Așa stă scris, ca pentr-un credincios<br />Să-și calce mii de alții jurământul!<br /><br />OBERON:<br /><br /><br /><br />Mergi în hățiș, mai repede ca vântul,<br />Cutreieră-l și află pe Helena.<br />Pe-aceea frumoasă fată din Atena<br />Ce plânge și se zbuciumă amar,<br />De tânărul acela înșelată…<br />Mergi și ad-o printr-o vrajă-aci la mine.<br />Eu-l voi vrăji pe dânsul, până vine.<br /><br />PUCK:<br /><br /><br /><br />Plec, zbor mai abitir ca o săgeată<br />Din arcul celui mai dibaci tătar!<br /><br />IESE.<br /><br />OBERON:<br /><br /><br /><br />Floare, care-ai sângerat,<br />Amor când te-a săgetat,<br />Sucul tău pe ochi i-l pui<br />Să-i apară draga lui<br />Cum străluce sus, în cer,<br />Venus plină de mister!<br />Când te vei redeștepta<br />Și la ea te vei uita<br />S-o implori, s-o rogi, s-o ceri<br />Și să mori de dragul ei!<br /><br />PUCK SE REÎNTOARCE.<br /><br />PUCK:<br /><br /><br /><br />Crai al zânelor, privește<br />Pe Helena cum sosește!<br />Tânărul de mine uns<br />Îi cerșește un răspuns.<br />Ce nebuni, ah, uneori<br />Sunt sărmanii muritori!<br /><br />OBERON:<br /><br /><br /><br />Larma lor l-o deștepta,<br />Dragostea-i se va schimba.<br /><br />PUCK:<br /><br /><br /><br />Și-amândoi o vor peți<br />Până când vor ameți.<br />Când se-ntâmplă vreun bucluc,<br />Bine mai petrece Puck!<br /><br />MERGE ÎN STÂNGA. INTRĂ LYSANDER ȘI HELENA.<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />Poți crede că batjocura se-mbracă<br />În lacrimi? O, de ce n-asculți ce spun!<br />Nu vezi că plânsul glasul mi-l îneacă,<br />Azi, când îți jur că te iubesc nebun?<br />Așa rostite-asemeni jurăminte<br />Sunt sincere. Cum poți să crezi că minte<br />Acela care-n fața ta se-nchină<br />Ca robul care-ntâmpină-o regină?<br /><br />HELENA:<br /><br /><br /><br />Din ce te-ascult, te cred tot mai puțin.<br />Nu pot să cred aceste jurăminte,<br />Căci Hermiei i le spuneai ’nainte<br />Nu mie, jurămintele aceste?<br />Ce vrei să fac, la rândul meu, cu ele,<br />Când văd că sunt atât de ușurele,<br />Mai mincinoase chiar ca o poveste?<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />Când o-îndrăgeam pe ea, am fost smintit.<br /><br />HELENA:<br /><br /><br /><br />Erai smintit, și-acuma ești orbit!<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />Demetrius e-ndrăgostit de ea<br />Și nu de tine; poți să fii a mea!<br /><br />DEMETRIUS (DEȘTEPTÂNDU-SE):<br /><br /><br /><br />Helenă! Zână! Nimfă! Vis! Minune!<br />Cu ce s-asemui ochii-ți limpezi, spune!<br />Pe lângă ei e tulbure cristalul<br />Și buzele ce-ar rușina coralul<br />Par două gemene cireșe coapte!<br />Omătul de pe Taurus în zare<br />Mai negru decât corbul mi se pare,<br />Când brațul tău cel alb se-nalță-n noapte!<br />Îngăduie-mi să pun pe alba-ți mână<br />Acest sigil al fericirii, zână.<br /><br />HELENA:<br /><br /><br /><br />Vai! Ce ispravă! Ce frumos vă șade<br />Să râdeți, să vă bateți joc de mine!<br />O, de-ați avea cât de puțin simțire<br />M-ați fi cruțat de-această umilire!<br />Nu vi-i de-ajuns că mă urâți și vreți<br />Să-adăugați la ură și dispreț?<br />O, dac-ați fi voi oameni, v-ar fi milă<br />De-o inimă sărmană de copilă<br />Și n-ați glumi cu-asemeni jurăminte<br />Și vorbe seci, când știu de mai-nainte<br />Cât mă urâți,<br />De dragul Hermiei vă înfruntați<br />Și haz de mine-a face v-ați prins frați.<br />Halal ispravă! Prea frumos vă șade<br />Că mă urâți! Frumos de tot vă șade.<br />E faptă demnă de-oameni cumsecade<br />Să-și bată joc de-o fată și s-o facă<br />Să plângă-amar, doar ei ca să petreacă?<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />Demetrius, fii sincer, tu iubeai<br />Pe Hermia: ți-o dau, poți să ți-o iei,<br />În schimb, îmi lasă mie pe Helena;<br />Nicio fecioară nu-i atât de dragă<br />Și nu va fi un om pe lumea-ntreagă<br />Mai fericit ca mine la Atena!<br /><br />HELENA:<br /><br /><br /><br />O, ticăloșii! Cum îi rabdă firea?<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />Voi fi, iubito, dar s-a dus iubirea<br />Ca un pribeag ce-și vede rătăcirea<br />Și se întoarce iar la scumpa-i țară,<br />Așa mă-ntorc eu la Helena iară,<br />Spre-a rămânea la ea de-aci-nainte.<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />O, nu-i adevărat! Heleno! Minte!<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />Ia seama la ce spui, să nu plătești<br />Prea scump aceste vorbe nebunești.<br />La Hermia privește! Mergi la ea!<br /><br />INTRĂ HERMIA PRIN STÂNGA.<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />O noapte-în codru! Fericirea mea!<br />Prin beznă, noapte, ne-agerești urechea,<br />Chiar dacă ochii își slăbesc perechea.<br />Urechea mea ți-a prins, Lysander, glasul<br />Și-i mulțumesc… Cum te-ai făcut, Lysander, nevăzut?<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />N-am mai rămas, fiindcă n-am mai vrut.<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />Lysander totuși cred că trebuia<br />Să mai rămână.<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />Nu-i îngăduia<br />Iubirea să rămână. Da, iubirea<br />Helenei care-întrece-n strălucirea<br />Acestei mândre nopți de stele plină<br />Și-ntunecă toți ochii de lumină.<br />De ce mă cauți dar, când vezi prea bine<br />Că ura m-a făcut să fug de tine?<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />O, nu se poate să gândești așa!<br />(De-aceasta are Hermia de știre.)<br /><br />HELENA:<br /><br /><br /><br />Și ea-i amestecată-n uneltire!<br />Pricep acuma. S-a-învoit și ea,<br />Să facă haz pe socoteala mea!<br />O, Hermia, te-ai înțeles cu ei,<br />Ingrato! Asta nu-i prietenie!<br />Nu-i demn de-o fată! Este-o mișelie!<br />Când stam de taină oare ai uitat<br />Și ne legam surori, cu gând curat?<br />Când clipele erau nesuferite<br />Căci ne păreau că zboară prea zorite?<br />Și ne despart? Frumoase școlărițe,<br />Ne giugiuleam ca niște porumbițe<br />Și la gherghef brodam aceeași floare,<br />Iar cântecele noastre răpitoare<br />Ne înfrățeau mai mult… și se părea<br />Un singur glas că, dulce, le rostea.<br />Și mâinile, și cântul, se-mpleteau,<br />Și, cu iubire, se împerecheau,<br />Ca două dulci cireșe pe-o codiță<br />Ca două boabe pe-un lăstar de viță.<br />O inimă în două trupuri doar,<br />Și două scuturi doar pe un pieptar:<br />Deasupra lor, o singură coroană.<br />Cum ne jucam, voioase, în poiană?<br />Prietenia noastră s-a-încheiat?<br />Ce ne-a unit e astăzi spulberat?<br />Vrei să-ți bați joc de mine, surioară?<br />Ceea ce faci nu-i vrednic de-o fecioară!<br />Și nici prietenos. Orice copilă<br />Ar osândi ceea ce faci, în silă,<br />Văzând cum cu flăcăii împreună<br />Îți faci de râs prietena mai bună.<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />Ce pătimașe vorbe: în necaz<br />Le spui când crezi că fac de tine haz.<br /><br />HELENA:<br /><br /><br /><br />N-ai pus tu pe Lysander să se-nchine<br />În fața mea, ca rob, unei regine?<br />Și lui Demetrius, care mă privea<br />De sus, și-mi răspundea cu vorbă rea,<br />Să-mi spună nimfă, și să mă numească<br />Divină, zână, rază și cerească?<br />De ce vorbești așa unei femei<br />Pe care o urăști? Pentru ce-i<br />Lysander dârz cu tine, dacă nu<br />L-ai pus la cale dinainte tu?<br />N-am haruri, cum ai tu, și nici noroc,<br />Și nimenea nu m-a iubit cu foc<br />Cum ești iubită tu. Și-mi este silă<br />Că, dacă sunt iubită, sunt de milă.<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />Stau și te-ascult tot mai nedumerită.<br /><br />HELENA:<br /><br /><br /><br />Ah, da! Prefă-te! Arată-te smerită!<br />Așa! La spate, faceți-vă semne!<br />Disprețul împotriva-mi să vă-îndemne.<br />Ați pus la cale-un joc mârșav, dar jocul,<br />Îmi pare rău, dar nu-și prea află locul.<br />Pe socoteala mea vă faceți semne!<br />Dacă-ați avea în voi simțiri mai demne<br />De cinste, și o umbră de rușine,<br />N-ați face-o țintă-a glumelor din mine.<br />Vă las! Greșeala tot a mea-i, în parte;<br />Prin depărtare, dacă nu prin moarte,<br />Am s-o răscumpăr…<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />Draga mea Helenă!<br />Îmi pari frumoasă cum e o sirenă!<br />Icoana ta în inimă-mi lucește<br />Și inima-mi năprasnic te iubește!<br /><br />HELENA:<br /><br /><br /><br />Frumos!<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />Lysander, dragă, las-o-n pace!<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />Și dacă rugămințile n-ajută,<br />O voi sili.<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />Cu sila n-o vei face<br />Să te asculte, și de-o ameninți<br />N-obții mai mult decât prin rugăminți!<br />Pe tine te iubesc, Helena mea!<br />Din minți mă scoate frumusețea ta.<br />Îți dăruiesc viața mea întreagă,<br />Pe-acel ce-ar spune cum că nu-mi ești dragă<br />Cu sabia sunt gata să-l silesc<br />Și dragostea să mi-o adeveresc.<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />Îți jur că te iubesc ca el mai mult!<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />Cu sabia s-o juri, ca să te-ascult!<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />Sunt gata!<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />Cum? Lysander, sunt uimită!<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />Să pleci de-aici, țigancă afurisită!<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />A! Face pe grozavul! Să mă-înfrunte<br />El nu va cuteza, în lupte crunte.<br />Doar face pe viteazul! E fricos!<br />Doar față de fecioare e fălos!<br /><br />LYSANDER (HERMIEI):<br /><br /><br /><br />Mai du-te și te spânzură, pisică!<br />Nu te măsori și tu cât ești de mică?<br />Hai, du-te și aruncă-te în gârlă,<br />Să nu mă scutur ca de o șopârlă!<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />Ce ți-a venit într-astfel, dintr-odată?<br />Îți e, desigur, mintea tulburată,<br />Iubirea mea!<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />Iubirea ta! Țiganco! Haide, piei!<br />Iubirea ta o vei primi, cât vrei!<br />O vei sorbi, bezmetică licoare!<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />Glumești, dar gluma ți-e îngrozitoare!<br /><br />HELENA:<br /><br /><br /><br />Îngrozitoare ca și gluma ta!<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />Cu sabia acum ne vom lupta, Demetrius…<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />Să-mi dai în scris, pecete,<br />Căci văd că te-ai legat de două fete…<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />Ce vrei? Pe asta chiar vrei s-o omor,<br />S-o bat, s-o schilodesc îngrozitor?<br />Chiar de-o urăsc, nu pot să-i fac vreun rău.<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />Mai rău decât să mor de dorul tău<br />Nu poți să-mi faci! Nu-s Hermia? Nu ești<br />Lysander? Nu spuneai că mă iubești?<br />Spuneai că sunt frumoasă… Și acum<br />Mă părăsești la mijlocul de drum!<br />Mă faci să cred – ferească Dumnezeu –<br />Că numai te-ai jucat cu dorul meu!<br />Că dragostea ți s-a împletit cu gluma!<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />Nu vreau să te mai văd în veci,<br />de-acuma.<br />Poți să te-întorci pe ulițele Atenei:<br />Eu te urăsc și mă închin Helenei.<br /><br />HERMIA (HELENEI):<br /><br /><br /><br />A! Prefăcuto! Vierme-ascuns în floare!<br />Ai vrut să-mi furi norocul, vrăjitoare,<br />Și ai venit în noaptea-aceasta-anume<br />Să mă lipsești de ce-am mai scump pe lume?<br /><br />HELENA:<br /><br /><br /><br />Frumos de tot îți stă! Nu ți-e rușine?<br />Silești tu astfel buzele-mi blajine<br />Să-ți zvârle vorbe aspre și amare?<br />Tu, păpușico…<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />Vrei să mor de ciudă?<br />Pricep acum: ești ’naltă, eu sunt mică.<br />În ochii lui ești o prăjină lungă.<br />Numai să știi că nu-s așa pitică<br />Și unghiile mele pot să-ajungă<br />Să-ți scoată ochii…<br /><br />HELENA:<br /><br /><br /><br />Haide, încetați<br />Cu glumele. Mai bine mă-apărați,<br />Căci eu nu sunt și nici nu pot fi rea:<br />Eu n-am o fire aprigă ca ea.<br />Sunt gingașă și n-am puterea-n brațe.<br />Vă rog să n-o lăsați să mă înhațe,<br />Deși, precum vedeți, ea e mai mică.<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />A! Iar mă faci, Heleno, mititică!<br /><br />HELENA:<br /><br /><br /><br />Nu, Hermio, cu mine nu fi rea,<br />Eu te-am iubit mereu, iubita mea.<br />Și singura mea vină-i că prin mine,<br />Demetrius aflat-a despre tine<br />C-ai părăsit Atena; și astfel<br />În codru, din iubire pentru el,<br />L-am urmărit și eu. El m-a certat,<br />Cu vorbe grele-apoi m-a alungat,<br />Cu pumnii lui a vrut să mă măsoare,<br />Și pân’ la urmă, chiar să mă omoare!<br />Ah! Patima iubirii, nebunească,<br />Aș vrea s-o duc la casa părintească.<br />Nici n-am să vă urmez, de-acum ’nainte:<br />Vedeți cu toții că-s copil cuminte.<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />Hai, pleacă-odată! Cine te oprește?<br /><br />HELENA:<br /><br /><br /><br />Iubirea doar aici mă pironește.<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />Lysander ți-e iubit, de bună seamă!<br /><br />HELENA:<br /><br /><br /><br />Demetrius!…<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />Nu cumva să-ți fie teamă,<br />De Hermia, Heleno!<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />Niciun rău<br />Nu-ți poate face. Și sub scutul tău<br />O iei, Lysander…<br /><br />HELENA:<br /><br /><br /><br />Vrea să mă sfâșie!<br />Doar are-o fire iute la mânie.<br />La școală toate o știam de frică.<br />E fioroasă, cât o fi de mică.<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />Își bate joc de mine că sunt mică,<br />Iar voi răbdați ca tot așa să-mi zică!?<br />Lăsați-mă, vreau s-o învăț eu minte!<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />Pitico! Stârpitură! Fii cuminte!<br />Un fir de iarbă ești! O biată ghindă!<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />Mânia prea o lași să te cuprindă.<br />Doar te iubește! Dacă te gândești<br />Helenei dragostea să-i dovedești,<br />Bătându-ți joc de Hermia, să știi<br />Că neghiobia greu ți-o vei plăti.<br />Nu te mai face-apărătorul ei<br />Căci te voi pedepsi cu mult temei.<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />Acuma că de Hermia am-scăpat<br />Sunt gata să te-nfrunt ca un bărbat,<br />Ca să vedem Helena a cui este.<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />Urmează-mă acolo, sus, pe creste.<br /><br />LYSANDER ȘI DEMETRIUS IES.<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />Din vina ta se bat.<br />Stai! De ce pleci?<br /><br />HELENA:<br /><br /><br /><br />Nu! Nu! Mă tem de tine. Tu mă-ntreci<br />La mâini, eu însă am picioare lungi.<br />Încearcă, dacă poți, să mă-ajungi!<br /><br />IESE ALERGÂND SPRE DREAPTA.<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />Mă minunez și nu știu ce să spun!<br /><br />O URMEAZĂ PE HELENA.<br /><br />OBERON (ÎNAINTEAZĂ):<br /><br /><br /><br />Vezi, Puck, că te-ai purtat ca un nebun!<br />Sau poate că-ai făcut-o dinadins?<br />Cu-încurcături de-acestea ești deprins…<br /><br />PUCK:<br /><br /><br /><br />Mă iartă, Crai al umbrelor, dar poate<br />Că gândurile mele-au fost curate.<br />Am căutat să-ți împlinesc cuvântul<br />Și că-am să-l recunosc după veșmântul<br />De atenian. Purta acest veșmânt<br />Și sta culcat, azi-noapte, la pământ.<br />Acuma vine-un alt atenian<br />Și-al celui uns la ochi e-un crunt dușman.<br />Sunt gata acuma să se ia de păr!<br />Mă-încântă ce-am făcut, într-adevăr!<br /><br />OBERON:<br /><br /><br /><br />Se poate! Dar se iau la luptă cruntă:<br />Un atenian pe altul îl înfruntă.<br />Hai, du-te fuga: bolta înstelată<br />S-o faci să fie-acum întunecată<br />Cu-o ceață neagră, Aheron cumplit.<br />Dușmanul să le fie-nvăluit<br />Cu-o mantie de negură. Rostește<br />Cu glasul lor, blesteme, și-i gonește<br />Pe unul după altul, făr’ să poată<br />Să se-ntâlnească-n goana lor turbată.<br />Cu glasul lui Lysander, plin de ură,<br />Mereu ațâță-l, fără de măsură,<br />Pe celălalt, Lysander va socoate<br />Demetrius că-l pândește pe la spate.<br />Îi poartă pe-amândoi în jos și-n sus,<br />Și fă-i să se înfrunte, cum ți-am spus,<br />Dar pe-amândoi îi fă să stea departe,<br />Și fă-i apoi să-i prindă-un somn de moarte<br />Și să se culce amândoi, sleiți.<br />Tu picură pe ochii osteniți<br />Ai lui Lysander, sub stufoasa-i geană,<br />Această fermecată buruiană<br />A Cynthiei, ce-ascunde în ea puterea<br />De-a limpezi de năluciri vederea;<br />Când s-or trezi cu toții, tot ce-a fost<br />Le va părea un vis fără de rost<br />Și s-or întoarce veseli la Atena,<br />Cu Hermia Lysander, cu Helena<br />Demetrius –, și vor trăi în pace.<br />În timpu-acesta vreau să văd ce face<br />Regina mea, și farmecul avan<br />L-oi risipi, iar pajul meu indian;<br />Îl voi recăpăta, slăvitu-mi har.<br />Să-i smulgi lui Bottom capul de măgar<br />Și să-l arăți, râzând, soției mele.<br /><br />PUCK:<br /><br /><br /><br />O, rege al zburdalnicelor iele,<br />Porunca iute am să ți-o-mplinesc!<br />Căci zmeii iuți ai nopții se grăbesc<br />Spre răsărit să spargă-n două norii,<br />Prilejuind mijirea Aurorii.<br />Când ea se-nalță, tristele năluci<br />Oprindu-și hora de pe la răscruci<br />În gropile din negre cimitire<br />Își caută odihna-în adormire,<br />În lutul plin de viermi, de șerpi, de groază,<br />Să nu apuce lumea să le vază.<br /><br />OBERON:<br /><br /><br /><br />Ci noi nu suntem duhuri chiar de rând…<br />Eu sunt cu favoritul Aurorii<br />Prieten bun, și pot, ca vânătorii<br />Să vântur văi și codri până când<br />Din ale răsăritului portaluri,<br />Deschise-asupra lui Neptun, mijește<br />Strălucitoarea zi și poleiește<br />Cu aur galben verzile lui valuri.<br />Oricum dă-i zor, până se face zi<br />Să descurcăm ce-ai încurcat aci.<br /><br />IESE ÎN DREAPTA.<br /><br />PUCK:<br /><br /><br /><br />Puck aici și Puck colea,<br />Puck îi duce-așa cum vrea.<br />Peste munți și văi, hai-hui,<br />Știu cu toți de frica lui!<br />Unul, iată-l, se ivește!<br /><br />REINTRĂ LYSANDER.<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />Hei, Demetrius, unde ești?<br /><br />PUCK:<br /><br /><br /><br />Îți răspund prietenește:<br />Doar la luptă mă găsești.<br />Unde ești? Unde-ai fugit?<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />Te ajung numaidecât!<br /><br />PUCK:<br /><br /><br /><br />La un loc mai potrivit!<br /><br />ÎN VREME CE LYSANDER IESE URMĂRIND GLASUL LUI PUCK, INTRĂ DEMETRIUS.<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />Aș voi să te-întărât,<br />Căci ești laș și nu-mi răspunzi!<br />În ce tufă te ascunzi?<br /><br />PUCK:<br /><br /><br /><br />Iei de martor stelele<br />Să-ți ascunzi belelele.<br />Prin tufișuri te ascunzi<br />Și în codru te ascunzi.<br />Hai, viteaz copilăresc,<br />Iute să te biciuiesc.<br />Spada-ncrucișând cu tine<br />Eu m-aș face de rușine.<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />Cum? Pe-acolo ești?<br /><br />PUCK:<br /><br /><br /><br />Răbdare! Ia-te după glasul meu:<br />Vreau să pun la încercare<br />Chiar acum curajul tău.<br /><br />ÎN VREME CE DEMETRIUS IESE URMÂNDU-L PE PUCK, REINTRĂ LYSANDER.<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />Mereu mă strigă, merg pe urma lui,<br />Și când îl caut, ia-l de unde nu-i.<br />Mișelul e mai iute de picioare:<br />Am alergat, dar fuge el mai tare.<br />Alerg mereu pe căi necunoscute,<br />Dar e mereu pe drumuri nevăzute;<br />Simt că un somn de neînvins mă fură,<br />Îmi copleșește-în suflet orice ură.<br /><br />SE ÎNTINDE LA PĂMÂNT.<br /><br />O, vino mai degrabă, dulce zi!<br />Îndată ce lumina ta zglobie,<br />Căzând pe ochii mei, mă va trezi,<br />Demetrius s-o lovi de spada mea<br />Și pentru Helena îl voi înfrunta.<br /><br />ADOARME. REVINE PUCK, CHEMÂNDU-L PE DEMETRIUS.<br /><br />PUCK:<br /><br /><br /><br />Hai, lașule, pe unde rătăcești?<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />Cu mine de-ai curaj să te-ntâlnești,<br />Înfruntă-mă! Dar fugi pe unde-ți place:<br />Te-aud chemând încolo și încoace.<br />Să stai pe loc, să lupți, nici nu-îndrăznești.<br />Poftim la luptă-odată! Unde ești?<br /><br />PUCK:<br /><br /><br /><br />Eu sunt aici! Poftim!<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />Îți râzi de mine,<br />Dar mâine dimineață, știi prea bine,<br />Că-mi vei plăti batjocura cumplită,<br />Cu sabia în luptă mânuită.<br />Acuma poți să pleci pe drumul mare,<br />Căci oboseala-a prins să mă doboare.<br />Mă culc aici, pe roua de pe flori,<br />Dar pân’ la moarte ne-om lupta în zori!<br /><br />SE ÎNTINDE LA UMBRA UNUI TUFIȘ ȘI ADOARME.<br /><br />INTRĂ HELENA.<br /><br />HELENA:<br /><br /><br /><br />Cumplită noapte, fără de sfârșit!<br />O, de s-ar scurge ceasurile tale!<br />Să văd lucind o rază-în răsărit,<br />Și la Atena să mă-ntorc cu jale.<br />Să-ncep acolo-o viață nouă, iarăși,<br />Departe de mișeii mei tovarăși.<br />Un somn ușor adeseori alină<br />Dureri ce par fără de leac. O! Vină,<br />Și până ce lumina va să vie<br />O! Fură-mă pe mine însămi, mie!<br /><br />SE ÎNTINDE ÎN PARTEA OPUSĂ LUI DEMETRIUS.<br /><br />PUCK:<br /><br /><br /><br />Pân’ acum nu-s decât trei.<br />Mai lipsește una. Dar<br />Iat-o! Vai de capul ei!<br />Cupidon, ești un ștrengar!<br />Cum prostești tu pe femei!<br /><br />REINTRĂ HERMIA.<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />Nicicând n-am fost așa nenorocită,<br />Și nici, cum sunt acuma, obosită,<br />Abia mă mișc, prin ghimpi și rădăcini.<br />Zeiță a iubirii, nu m-alini?<br />Abia mai pot să merg, însângerată<br />De mărăcini. Mă culc aici pe dată.<br />De-ajung la luptă mâine dimineață,<br />Păzească ceru-a lui Lysander viață!<br /><br />SE TRAGE LA O PARTE ȘI ADOARME LA UMBRA UNUI TUFIȘ.<br /><br />PUCK:<br /><br /><br /><br />Te-întinde pe pământ,<br />Dormi, frumoaso, dormi visând.<br />Somnul e mântuitor:<br />Am să-ți fac<br />Eu de leac<br />Cu-acest suc mântuitor!<br /><br />APASĂ O BURUIANĂ PE OCHII LUI LYSANDER.<br /><br />Când te vei trezi în zori,<br />Fermecatele comori<br />Vor fi iarăși dăruite<br />Oropsitei de iubite<br />S-o-împlini zicala veche:<br />„Fiecare-ntr-o ureche<br />Și-oricine-și va găsi<br />Ceea ce i s-ar cuveni.<br />Jack o va avea pe Jill,<br />Nu va mai cerși umil“.<br />Fiecare-și vede visul împlinindu-se tiptil!<br /><br />IES.<br /><br />Actul IV<br />Scena I<br />ACELAȘI DECOR, ÎN ZORI. LYSANDER, DEMETRIUS, HERMIA ȘI HELENA ADORMIȚI LA UMBRA DE TUFIȘURI.<br /><br />ÎNTRĂ, CU ALAIUL EI DE ZÂNE, TITANIA ÎNSOȚITĂ DE BOTTOM CU CAPUL DE MĂGAR ȘI DE CEI PATRU SPIRIDUȘI-SLUJITORI. OBERON, NEVĂZUT DE CEI DE PE SCENĂ, SUPRAVEGHEAZĂ TOTUL.<br /><br />TITANIA (LUI BOTTOM):<br /><br /><br /><br />O, vin’ pe-acest covor de flori frumos.<br />(Se așază cu Bottom pe dâmbul de flori.)<br />Vreau să-ți dezmierd obrazul tău duios,<br />Să-ți încunun iubitul tău căpșor<br />Cu-un trandafir frumos mirositor.<br />Și să-ți sărut, cu dâra lor de rouă,<br />Urechile frumoase, amândouă.<br /><br />BOTTOM (CU O CUNUNĂ DE FLORI PE CAP):<br /><br /><br /><br />Dar unde e Măzăriche?<br />MĂZĂRICHE:<br />La poruncă, stăpâne!<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Freacă-mă puțin pe cap, jupâne Măzăriche. Dar Musiu Tort-de-Păianjen pe unde-o fi?<br /><br />TORT-DE-PĂIANJEN:<br /><br /><br /><br />La poruncă, stăpâne!<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Dragă musiu Tort-de-Păianjen, ia apucă o armă în mână și omoară-mi albina aceea mică având piciorușele roșii care stă acolo cocoțată pe un scaiete; și pe urmă, bunule Monsieur, adu-mi săculețul ei cu miere. Dar nu-ți da prea multă osteneală în toate aceste treburi, Monsieur; și ai grijă să nu se spargă punga cu miere. Tare mi-ar părea rău să te văd năclăit de miere peste tot. Dar unde-i Monsieur Bob-de-Muștar?<br /><br />BOB-DE-MUȘTAR:<br /><br /><br /><br />La poruncă, stăpâne!<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Dă lăbuța încoace, Monsieur Bob-de-Muștar!<br />Lasă toate curteniile astea, dragă Monsieur.<br /><br />BOB-DE-MUȘTAR:<br /><br /><br /><br />Ce-mi porunciți?<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Nimic, Monsieur dragă. Poate doar atât, să-l ajuți pe Cabalero Măzăriche să mă scarpine la ceafă. Trebuie să merg la bărbier, Monsieur. Fiindcă mi s-a năzărit că mi-ar fi crescut o droaie de păr pe obraz, mă simt foarte necăjit dacă simt că mă mănâncă puțin capul; și trebuie neapărat să mă scarpin.<br /><br />TITANIA:<br /><br /><br /><br />Nu vrei să-asculți și muzică, iubite?<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Ce-i drept, ureche muzicală aș avea eu destulă. Ia să răsune vătraiele și fusele!<br /><br />TITANIA:<br /><br /><br /><br />Dar n-ai vrea să-mi spui, dulcea mea iubire, ce-ai pofti să mănânci?<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Zău dacă n-aș mânca o baniță de grăunțe. Ca, de pildă, niște boabe de ovăz bine uscat. Și aș mai avea poftă și de o furcă de fân proaspăt. Fânul dulce, înmiresmat, e fără de pereche!<br /><br />TITANIA (UNEI IELE):<br /><br /><br /><br />Tu, zână dragă, du-te să-i aduci,<br />Dintr-un hambar de veveriță, nuci.<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Mi-ar prinde mai bine o mână sau două de mazăre uscată. Numai că v-aș ruga din suflet să nu se ostenească pentru mine niciunul din slujitorii tăi. Simt că mă fură somnul.<br /><br />TITANIA:<br /><br /><br /><br />O, dormi, și eu cu brațul te-mpresor.<br />Să plece ielele la rostul lor!<br /><br />IES IELELE ȘI SPIRIDUȘII.<br /><br />Și astfel rourusca-îmbrățișată<br />De iederă, încolăcește toată<br />Al ulmului trunchi vechi și noduros.<br />Iubitul meu! Ah! Cât ești de frumos!<br /><br />TITANIA SE CULCĂ PE SÂNUL LUI BOTTOM. ADORM AMÂNDOI.<br /><br />INTRĂ PUCK ȘI SE ÎNCHINĂ LUI OBERON.<br /><br />OBERON:<br /><br /><br /><br />Ei, Puck, bine-ai venit! Vezi ce idilă?<br />De nebunia ei mi-e totuși milă.<br />Îmi pare rău că am năpăstuit-o…<br />Mai adineauri chiar am întâlnit-o<br />Cum rătăcea prin gropi, printre ponoare,<br />Să-i caute miresme-adormitoare<br />Acestui dobitoc și nătărău,<br />Acela ce-i acum iubitul său.<br />Atunci am dojenit-o, mânios,<br />Căci vrea să-ncingă botul lui scârbos<br />Cu șiruri lungi de flori mirositoare,<br />Ca niște tufe de mărgăritare<br />Ce străluceau aievea, triumfale,<br />De-a lungul veștejitelor petale,<br />Ca niște lacrimi stoarse de rușine.<br />Ea, după ce-am mustrat-o mult și bine,<br />Părea umilă și, cu vorbe bune,<br />S-a învoit, curând, să mă îmbune.<br />Când i-am cerut copilul, ea mi-l dete<br />Și-a poruncit la una dintre fete<br />Să-l ducă în împărăția mea…<br />Acum că pajul e al meu, aș vrea<br />S-o mântui de orbirea-i nebunească…<br />Ridică, dragă Puck, această mască<br />Străină, de pe tigva ăstui prost,<br />Ca deșteptat, ca și ceilalți tovarăși,<br />Să se întoarcă la Atena iarăși,<br />Încredințat că vis urât a fost<br />Tot ce i s-a-întâmplat în noaptea-aceasta.<br />Dar mai întâi merg să-mi dezleg nevasta.<br /><br />ATINGE CU O BURUIANĂ OCHII TITANIEI.<br /><br />Fă-te iarăși ce erai,<br />Vezi din nou, precum vedeai,<br />Pentru ca prin Oberon,<br />A Dianei floare castă<br />S-o învingă pe cea proastă,<br />Roșie –, a lui Cupidon!<br />Titania, trezește-te din somn,<br />Crăiasa mea cea dulce!<br /><br />TITANIA (DEȘTEPTÂNDU-SE):<br /><br /><br /><br />Al visurilor domn.<br />Par’că am visat un vis nespus de rar:<br />Eram îndrăgostită de-un măgar!<br /><br />OBERON (ARĂTÂNDU-I CAPUL DE MĂGAR):<br /><br /><br /><br />Da, te-ai îndrăgostit de-această ființă!<br /><br />TITANIA:<br /><br /><br /><br />Dar cum a fost aceasta cu putință?<br />Cu scârbă-l văd acuma ochii mei!<br /><br />OBERON:<br /><br /><br /><br />Titania, vreau muzică. Acei<br />Ce zac acum înlănțuiți prin somn,<br />Să-i mântuiască-al Duhurilor Domn!<br />Legând cele cinci simțuri ale lor,<br />Căci prea s-au chinuit îngrozitor.<br /><br />TITANIA:<br /><br /><br /><br />Hai, muzică, în ritm adormitor!<br /><br />CÂNTĂ MUZICA, TRIST.<br /><br />PUCK (LUI BOTTOM):<br /><br /><br /><br />Când ți-oi deschide ochii tăi de prost,<br />Să vezi ce fel de dobitoc ai fost!<br /><br />OBERON:<br /><br /><br /><br />Hai, ziceți, cântăreților! Tu vină<br />Să ne-mpăcăm, frumoasa mea regină.<br />Mâine pe la miezul nopții, tu și eu,<br />Vom dănțui la nunta lui Thezeu<br />Și-i vom aduce spor și bucurie<br />În fericita lor căsătorie.<br />Tot în aceeași seară se cunună<br />Perechile ce dorm aci-mpreună.<br /><br />PUCK:<br /><br /><br /><br />Crai al zânelor, ne-am dus:<br />Cântă ciocârlia sus!<br /><br />OBERON:<br /><br /><br /><br />Hai, regină, în tăcere,<br />După umbra care piere,<br />Să călătorim mai iute<br />Ca icoana lunii mute.<br /><br />TITANIA:<br /><br /><br /><br />Haidem și în zbor să-mi spui<br />Cum se face că zăcui<br />Pe pământ și printre flori<br />Printre simpli muritori?<br /><br />IES.<br /><br />CORURI DE VÂNĂTOARE ÎN CULISE. INTRĂ THEZEU, HIPPOLYTA, EGEU ȘI SUITA DE VÂNĂTOARE.<br /><br />THEZEU:<br /><br /><br /><br />Să-l căutați acum pe pădurar.<br />Aduceți-mi și noul armăsar.<br />Ritualul e-încheiat. Se-nalță zorii.<br />Vreau să-mi asculți, iubito, vânătorii,<br />Și-în fruntea tuturora, cercetașii,<br />Cum își îndeamnă câinii și hăitașii.<br />Auzul ni-l vor desfăta nespus,<br />Noi vom ședea pe-o culme, spre apus;<br />Vom asculta lătratul lor sonor<br />Cum îl îndeamnă orice vânător.<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />HIPPOLYTA:<br /><br /><br /><br />Am fost odată la o vânătoare<br />De urși, prin Creta, ca însoțitoare<br />A lui Heracles și a lui Cadmos.<br />Spectacol cât se poate de frumos<br />Lătrau copoi spartani de dimineață:<br />N-am pomenit o larmă mai măreață.<br />Aici ai câini de neam atenian?<br /><br />THEZEU:<br /><br /><br /><br />Ba câinii mei sunt toți de neam spartan.<br />Li-e blana doar în negru și în aur,<br />Au labe-strâmbe și au guși de taur.<br />Li-s clăpăuge-urechile-amândouă,<br />Culeg cu ele boabele de rouă.<br />Nu-s iuți gonaci, dar latră laolaltă,<br />Orice vânat, când latră ei, tresaltă.<br />Copoi mai buni nu s-au văzut vreodată<br />În Creta, în Thesalia bogată<br />Nici chiar la Sparta… Cine oare sunt<br />Aceste nimfe-întinse la pământ?<br /><br />EGEU:<br /><br /><br /><br />Copila mea, stăpâne, e culcată<br />Aici. Aici, Lysander. Altă fată,<br />Helena e, copila lui Nedar.<br />Mai e Demetrius, tânăr plin de har,<br />Mă mir că-i văd, tuspatru, împreună.<br /><br />THEZEU:<br /><br /><br /><br />S-or fi vorbit, plimbându-se sub lună,<br />De ziua de-întâi mai să se desfete<br />Și, ca și noi, să-și pună verighete.<br />Egeu, nu-i astăzi ziua sorocită<br />Când Hermia cu Lysander se mărită?<br /><br />EGEU:<br /><br /><br /><br />Ba da, stăpâne…<br /><br />THEZEU:<br /><br /><br /><br />Cred că înțelept e<br />Ca-în sunete de corn să se deștepte!<br /><br />SUNETE PUTERNICE DE CORN ÎN CULISE. DEMETRIUS, LYSANDER, HERMIA ȘI HELENA SE DEȘTEAPTĂ ȘI SAR ÎN SUS VĂZÂND ALAIUL DUCAL.<br /><br />Demult trecut-a Sfântul Valentin.<br />În codru-acesta păsările vin<br />Atâta de târziu să se-împreune?<br /><br />LYSANDER (ÎN VREME CE TOȚI PATRU CAD ÎN GENUNCHI ÎNAINTEA DUCELUI.):<br /><br /><br /><br />Ascultă-ne umila rugăciune,<br />Măria Ta, și iartă-ne!<br /><br />THEZEU:<br /><br /><br /><br />Odată<br />Știam că o pețeați pe-aceeași fată<br />Cu gelozie. Astăzi, cum se face<br />Că vă găsesc pe amândoi, în pace,<br />Culcați alături. Ura lângă ură?<br />Vă dușmăneați, și fără de măsură.<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />Da, duce, mintea îmi era semeață,<br />Acum plutește între vis și viață.<br />Și totuși… parcă îmi aduc aminte:<br />Fusese gândul nostru tăinuit<br />Să părăsim Atena, negreșit<br />Și Hermia cu mine, împreună,<br />Să ne aflăm o soartă, rea sau bună.<br /><br />EGEU (LUI LYSANDER):<br /><br /><br /><br />Ajunge! Duce, știu acum de-ajuns:<br />Voiau să se cunune pe ascuns.<br />Să-l surghiunești! Voia să-mi fure fata!<br />Iar ea ținea cu dânsul, blestemata,<br />Deși știa că i-am făgăduit-o,<br />Și lui Demetrius chiar i-am dăruit-o.<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />Măria Ta, copila cea frumoasă<br />A lui Nedar mi-a spus că fug de-acasă<br />Lysander și cu Hermia-împreună<br />Și că-în pădurea-aceasta se cunună.<br />I-am urmărit, nespus de supărat;<br />Helena mă iubea și m-a urmat.<br />Dar o putere supraomenească –<br />Doar nu e o putere pământească<br />Mi-a destrămat iubirea-înflăcărată<br />Ce Hermiei purtatu-i-am odată.<br />Da, s-a topit iubirea mea ca spuma,<br />Așa că pentru mine este-acuma<br />Ca amintirea unei jucării<br />Ce mă-încânta, pe când eram copii.<br />Acuma chipul care mă desfată<br />E al Helenei, preafrumoasa fată<br />A lui Nedar. ’Nainte de-a vedea<br />Pe Hermia, a fost aleasa mea.<br />Acum pe veci de veci îi voi rămâne<br />Helenei credincios. Mă jur, stăpâne.<br /><br />THEZEU:<br /><br /><br /><br />Copiii mei! Vorbi-vom cu mirare<br />De minunata voastră întâmplare.<br />Norocul vă slujește de minune.<br />Acum, Egeu, tu te vei supune<br />Poruncii mele. Fi-vor pe vecie<br />Și printr-o îndoită cununie,<br />Perechile acestea-îndrăgostite<br />În templul din Atena, fericite.<br />Da, tinerii aceștia se cunună,<br />Acum, cu nunta noastră împreună.<br />E dimineața, văd, înaintată.<br />Rămâne vânătoarea pe-altă dată.<br />Veniți dar la Atena. La altar<br />Trei cununii primi-vor sfântul har.<br />Să mergem, Hippolyta mea iubită!<br /><br />IES THEZEU, HIPPOLYTA, EGEU ȘI ALAIUL DUCAL.<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />Vai! mintea mi-e nespus de încâlcită,<br />Așa precum se-întâmplă, uneori,<br />Să crezi că-n loc de munți vezi numai nori.<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />Eu văd ponciș, nu limpede, ce este.<br /><br />HELENA:<br /><br /><br /><br />Demetrius îmi pare o poveste,<br />Un giuvaier: l-am regăsit cu greu:<br />Știu că-i al meu, dar parcă nu-i al meu!<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />Să fim noi treji? Sau poate mai dormim?<br />Pe ducele pe care îl slăvim<br />Nu l-am văzut aici? Suntem chemați<br />Să fim tusșase astăzi cununați.<br /><br />HERMIA:<br /><br /><br /><br />Și tatăl meu…<br /><br />HELENA:<br /><br /><br /><br />Și Hippolyta-a fost.<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />Ne-așteaptă la altarul unui zeu.<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />Deci suntem treji. Să mergem. Și pe drum<br />Aflăm ce s-a-întâmplat, și când, și cum!<br /><br />IES TOȚI. BOTTOM SE DEȘTEAPTĂ.<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Dacă se întâmplă să trebuiască să-mi spun partea mea, n-aveți decât să mă strigați și voi răspunde. În scrisul meu stă așa: ,,Preafrumosul meu Pyram“. Hei-ho, tu Flute, cârpaci de foale! Și tu, Peter Quince, dulgher. Și Snout, căldărarul. Starveling, croitorul. Ce dracu’! Au plecat cu toții și m-au lăsat dormind! Și ce vis grozav am avut! Stă mintea omului în loc și nu are cum să povestească o asemenea vedenie! S-ar cuveni să fie omul măgar să poată povesti un asemenea vis! Mi se părea că aș fi fost… și se părea că aș fi avut… Numai o paiață într-un costum tărcat ar putea spune lămurit ce anume ajunsesem să fiu! Ochiul omului n-a mai auzit până acum asemenea minunăție, urechea omenească n-a mai văzut până acum așa ceva, nici mâna omenească n-ar fi în stare să pipăie, nici limba omenească să-și închipuiască, și nici inima să se rostească, ce anume vedenie am avut. Am de gând să-l pun pe Peter Quince să alcătuiască o baladă pe seama acestei vedenii. Are să-i spună: VISUL LUI BOTTOM, căci tot se va spune la fundul piesei. Și am să-l cânt la partea de pe urmă a comediei, înaintea ducelui. Din întâmplare, ca să-l fac să fie și mai gingaș, am s-o cânt atunci când își dă duhul Thisbeea.<br /><br />IESE.<br /><br />Scena II<br />DUPĂ APUSUL SOARELUI. DIN PILASTRUL DIN COLȚ AL PALATULUI, SPRE FUNDUL SCENEI, SPÂNZURĂ-N ÎNĂLȚIMEA FRIZEI O CANDELĂ DE ULEI CARE ABIA LUMINEAZĂ SCENA.<br /><br />INTRĂ FLUTE, SNOUT, STARVELING ȘI QUINCE.<br /><br />QUINCE:<br /><br /><br /><br />Ați trimis acasă la Bottom? Încă tot nu s-a mai întors?<br /><br />STARVELING:<br /><br /><br /><br />Nu se știe nimic despre el. De bună seamă e fermecat.<br /><br />FLUTE:<br /><br /><br /><br />Dacă nu vine, piesa e compromisă. Nu se poate juca, nu-i așa?<br /><br />QUINCE:<br /><br /><br /><br />Firește! Nu-i în toată Atena un al doilea care să poată juca pe Pyram.<br /><br />FLUTE:<br /><br /><br /><br />Nu, asta se știe, e cel mai isteț dintre toți meșteșugarii din Atena.<br /><br />QUINCE:<br /><br /><br /><br />Și cel mai chipeș. Așa-i; și e un cineva că are o voce taman de amant, atât de dulce e.<br /><br />FLUTE:<br /><br /><br /><br />Zi ,,diamant“; un amant, Doamne păzește, e lucru de rușine.<br /><br />INTRĂ SNUG.<br /><br />SNUG:<br /><br /><br /><br />Maestre, ducele se-ntoarce la templu; mai vin cu două—trei perechi de cavaleri și dame, cununați totodată. Dacă am putea să dăm reprezentația, ne-ar bate fericirea!<br /><br />FLUTE:<br /><br /><br /><br />O, dragă Bottom! Ți-ai pierdut cele șase drahme pe zi, pe care puteai să le ai o viață-ntreagă! Că mai puțin de șase drahme nu putea să capete, și dacă ducele nu i-ar da șase drahme pe zi e nimica toată!<br /><br />INTRĂ BOTTOM.<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Unde-s flăcăii noștri? Unde-s scumpii noștri tovarăși?<br /><br />QUINCE:<br /><br /><br /><br />Bottom! Ce zi nemaipomenită! Ce zi plină de noroc!<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Scumpi maeștri, aș putea să vă spun câte în lună și-n soare. Dar mai bine nu mă-ntrebați, căci dacă v-aș spune, n-aș mai fi atenian de omenie. Și cu toate astea, nu fac decât să vă povestesc ce-am pățit.<br /><br />QUINCE:<br /><br /><br /><br />S-auzim, dragă Bottom!<br /><br />BOTTOM:<br /><br /><br /><br />Pune-ți pofta-n cui! Atât vă spui, că ducele a cinat. Îmbrăcați-vă. Puneți-vă baieri bune la bărbi și nojițe bune la papuci! Ducele vine. Fiecare să-și repete rolul, căci, ca să nu mai lungim vorba, piesa noastră a fost aleasă! În orice caz, Thisbeea să se primenească; și cel care face pe Leul să nu-și roadă unghiile, care trebuie să-i atârne afară ca niște gheare de leu. Și, scumpii mei confrați, nu mâncați ceapă, nici usturoi; avem de spus lucruri frumoase și nu mă îndoiesc că ducele, auzindu-le, va spune că e o comedie foarte dulce… Nicio vorbă mai mult și… înainte! Vine ducele!<br /><br />TOȚI IES PRIN DREAPTA.<br /><br />Actul V<br />Scena I<br />THEZEU, HIPPOLYTA, CURTENI ȘI SUITA.<br /><br />VIN DIN DREAPTA ȘI STÂNGA PE SCĂRI, ÎN FUND. ÎN FRUNTE, PURTĂTORI DE TORȚE ȘI MUZICANȚI, CU FLUTE, CLARINETE ȘI TROMPETE. MUZICANȚII RĂMÂN SUS, PURTĂTORII DE TORȚE SE ÎMPART ÎN SPAȚIUL CE-L AU DE LUMINAT.<br /><br />HIPPOLYTA:<br /><br /><br /><br />Ce povestesc aceștia e ciudat…<br /><br />THEZEU:<br /><br /><br /><br />Mai mult ciudat decât adevărat.<br />N-am pus vreodată, orice-ar spune ei,<br />Pe basmele cu zâne vreun temei.<br />În mintea lor, ades’ îndrăgostiții<br />Pot judeca întocmai ca smintiții<br />Și făuresc povești de bună știre,<br />Mult mai presus ca orice-nchipuire.<br />Poeții și lunaticii, răsad<br />De draci mai mulți decât încap în iad;<br />Și-închipuie c-ar fi. Cel ce iubește<br />Iubita lui, adesea, socotește,<br />Că și țigancă dacă-ar fi, ea, Helena<br />El tot i-ar închina o cantilena.<br />Închipuirea lui e un mister<br />Suit de el de la pământ la cer<br />Și-în mintea-i de poet întruchipează<br />Minuni la care neîncetat visează.<br />Iar pana lui dă suflet și dă nume,<br />Unor nimicuri care nu-s pe lume.<br />Închipuirea lui e-atât de mare<br />Că-i gata, numai dacă i se năzare<br />Vreo bucurie, să-i urzească trainic<br />Ca sol al bucuriei lui, un crainic…<br />Iar noaptea, dacă bezna-l înfioară,<br />Ia un tufiș drept urs sau altă fiară.<br /><br />HIPPOLYTA:<br /><br /><br /><br />Dar cele ce s-au petrecut azi-noapte<br />Par să fi fost adevărate fapte.<br />Oricât ni s-ar părea de minunate,<br />Au fost, fără-îndoială, întâmplate.<br /><br />THEZEU:<br /><br /><br /><br />Vin logodiții, sprinteni și vioi!<br /><br />INTRE LYSANDER, HERMIA, DEMETRIUS ȘI HELENA.<br /><br />Bine-ați venit! Vă așteptam pe voi,<br />Să mergem, împreună, la altar.<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />Pe toți ne-așteaptă-al fericirii har,<br />La drum, la masă și la așternut.<br /><br />THEZEU:<br /><br /><br /><br />Trei ceasuri mai avem de petrecut<br />De la ospățul nunții la culcare.<br />S-a pregătit aleasa sărbătoare.<br />Cel care pregătește desfătări,<br />Sau comedii, sau altfel de serbări<br />Ce-a pus la cale vrem să ne vestească<br />Punând actorii să se pregătească.<br /><br />PHILOSTRAT:<br /><br /><br /><br />Să-ajung să vă desfăt în astă-seară<br />Am pus la cale o istorioară.<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />THEZEU:<br /><br /><br /><br />Cu muzică, cu dansuri și cu măști,<br />Cu sulițe, cu arcuri și cu căști,<br />Greoiul pas al vremii să-nșelăm,<br />Și ca la nuntă să ne desfătăm.<br /><br />PHILOSTRAT:<br /><br /><br /><br />Măria Ta-i rugată să aleagă<br />Ce piesă vrea de pe-o hârtie-întreagă.<br /><br />ÎI ÎNMÂNEAZĂ O LISTĂ.<br /><br />THEZEU (CITEȘTE):<br /><br /><br /><br />A! ,,Lupta cu centaurii“, poveste…<br />I-am povestit-o vrednicei neveste.<br />Cu Hercules, cum știți, mă înrudesc.<br />A! ,,Ceata de bacante îmbătate,<br />Pe cântărețul trac înverșunate“.<br />E-o piesă… s-a jucat cu-un bun decor,<br />Din Theba când veneam biruitor.<br />,,Acele muze, de trei ori trei,<br />Se dau de ceasul morții, cu temei“.<br />Ca știința să cerșească a ajuns.<br />Vreo satiră… așteaptă un răspuns.<br />Nu cred c-ar fi vreo piesă potrivită<br />Cu sărbătoarea noastră fericită.<br />(Citește) ,,O scenă scurtă și cam plicticoasă<br />Cu Pyram și Thisbeea cea frumoasă.<br />O comedie plină de amar.“<br />N-am mai văzut un lucru-atât de rar:<br />E deci o comedie dureroasă,<br />Și scurtă, și nespus de plicticoasă!<br />Ciudată-împerechere de cuvinte:<br />O gheață caldă și-un omăt fierbinte!<br /><br />PHILOSTRAT:<br /><br /><br /><br />Măria Ta, e-un fel de pantomimă,<br />Cu stihuri proaste, toate sunt cu rimă.<br />Îmi pare plicticoasă, cam hai-hui:<br />Nici un cuvânt nu e la locul lui,<br />Și nici vreun actor în rolul său.<br />E-o fată îndrăgostită de-un flăcău.<br />Cu sabia flăcăul se străpunge<br />Și fata după el în iad ajunge.<br />Am râs cu lacrimi când am auzit-o<br />Gândindu-mă la cel ce-a întocmit-o.<br /><br />THEZEU:<br /><br /><br /><br />Și cine joacă piesa? Ce actori?<br /><br />PHILOSTRAT:<br /><br /><br /><br />Flăcăi cu palma groasă, muncitori.<br />Sunt din Atena toți, și pân’acuma<br />Nu cred că s-au mai întrecut cu gluma,<br />Jucând vreo piesă proastă, pentru care<br />Au vrut să-și pună mintea la-încercare.<br />La nunta-Alteței Voastre vor s-o joace,<br />Nădăjduind că piesa vă va place.<br /><br />THEZEU:<br /><br /><br /><br />S-o auzim!<br /><br />PHILOSTRAT:<br /><br /><br /><br />Nu cred că se cuvine<br />Să-îngăduim să joace orișicine.<br />Nu face nici o ceapă degerată,<br />Așa precum de ei va fi jucată.<br />Deși meșteșugarii s-au trudit,<br />Alteța Ta să fie mulțumit.<br /><br />THEZEU:<br /><br /><br /><br />Ca să le fac pe plac, vreau s-o ascult.<br />Eu la supușii mei țin foarte mult.<br />Cu zel curat ei vor să ne desfete,<br />Chiar dacă-or spune stihuri deșuchiete.<br />Iubite Philostrat, să-ți chemi actorii,<br />Și-în sală să se-așeze spectatorii.<br /><br />IESE PHILOSTRAT.<br /><br />HIPPOLYTA:<br /><br /><br /><br />Nu-mi place să privesc cum neputința<br />Se zbuciumă-n zadar, când sârguința<br />Nu-i ajutată de-nsușiri firești.<br /><br />THEZEU:<br /><br /><br /><br />Dar, Hippolyta mea, n-o să privești<br />Așa ceva.<br /><br />HIPPOLYTA:<br /><br /><br /><br />Dar nu ne-a spus pe șleau<br />Că-i o prostie, chiar de se trudeau?<br /><br />THEZEU:<br /><br /><br /><br />Cu-atât mai mult li se cuvine lor<br />Să ne purtăm mai îngăduitor.<br />Orice greșeli vor face, de tot felul<br />În tot ce fac acum își pun tot zelul.<br />Vor să ne-arate marea lor iubire<br />Și-a lor nemărginită prețuire.<br />Pe unde-am fost, mari cărturari, în timp,<br />M-au înălțat cu slavă în Olimp,<br />Dar palizi i-am văzut, înfrigurați,<br />Și i-am simțit că sunt îngrijorați<br />Că nu le-a dat atâta minte-un zeu<br />Să se înalțe pân’ la rangul meu!<br />Se poticneau în stihurile lor<br />Și se strâmbau adesea-îngrozitor.<br />În toate-acestea eu mă pricepeam<br />Să-aleg ce-alege un erou de neam.<br />Muțenia, sfiala, stângăcia,<br />La ei se împletea cu datoria.<br />Nu-încap prea multe vorbe sclipitoare:<br />Tăcerea-și ia o altă-înfățișare,<br />Mai sinceră și mai adevărată<br />Decât poezia cea mai înălțată.<br /><br />INTRĂ PHILOSTRAT.<br /><br />PHILOSTRAT:<br /><br /><br /><br />Slăviți ascultători, pe toți vă rog,<br />Să ascultați în tihnă un prolog.<br /><br />THEZEU:<br /><br /><br /><br />Prologului să-i spui să intre-în scenă.<br /><br />TRÂMBIȚE.<br /><br /><br /><br />INTRĂ PETER QUINCE, CARE REPREZINTĂ PROLOGUL.<br /><br />PROLOGUL:<br /><br /><br /><br />De v-aducem supărare, ne veți crede, așa sperăm,<br />Că nu vrem nicicum prin jocul nostru să vă supărăm.<br />Ci ca să vă dăm dovadă de ce știm și ce putem<br />Asta e și cel din urmă și întâiul scop ce-avem.<br />De veneam spre-a vă displace, n-am mai fi venit defel;<br />De-a vă place ni-i unicul și adevăratul țel.<br />Nu pentru plăcerea voastră suntem noi aci veniți,<br />Spre-a vă face ca să plângeți sunt actorii pregătiți.<br />Dar vedeți-i și pe urmă, după ce-i veți fi văzut,<br />Veți putea atunci cunoaște tot ce e de cunoscut.<br /><br />THEZEU:<br /><br /><br /><br />Grămătic nu mi se pare că-i acest meșteșugar.<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />O cam ia la sănătoasa, ca un aprig armăsar.<br />Spune vorbe încâlcite, neștiind să se oprească.<br />Nu se cade ca actorul doar să știe să vorbească,<br />Orișice cuvânt se cade să-l rostească cu măsură.<br /><br />HIPPOLYTA:<br /><br /><br /><br />Și-un copil ar fi în stare multe vorbe de strânsură<br />Tot la fel să le rostească, sau la flaut să le cânte.<br />Să vedem ce mai urmează, cred că vor să ne-înspăimânte.<br /><br />THEZEU:<br /><br /><br /><br />Vorbe goale,— înșiruite pe un lanț cam încurcat.<br />Toții actorii-acum pe scenă pare că s-au adunat.<br /><br />INTRĂ PYRAM, THISBEEA, ZIDUL, LUCIU-DE-LUNĂ ȘI LEUL.<br /><br />PROLOGUL:<br /><br /><br /><br />Poate-această povestire să vă mire, n-am ce zice,<br />Spectatori, pân’ ce-adevărul vine totul să explice.<br />Omul ăsta e Pyramus, dacă vreți cumva să știți,<br />Iar Thisbeea este fata cea frumoasă ce-o priviți.<br />Omul plin de tencuială și cu var mânjit pe-o parte<br />Este Zidul, ticălosul zid ce pe iubiți desparte.<br />Fericiți când pot, sărmanii, prin a zidului spărtură<br />Pe furiș și-n mare taină să-și șoptească gură-n gură.<br />Omul ăsta cu fanarul, cu cățel și mărăcine<br />Reprezintă Luciul Lunii: căci, băgați de seamă bine,<br />Noaptea numai când din ceruri luna lumina de sus,<br />Pyram cu Thisbeea vin la mormântul lui Ninus.<br />Fiara asta cruntă, căreia Leu îi place să se cheme,<br />Într-o noapte, când Thisbeea ajunsese prea devreme,<br />A făcut-o ca să fugă și-n acea sperietură<br />Ea, fugind, lăsă să-i cadă-n drum mantaua ei pe care<br />Leul o mânji pe urmă cu însângerata-i gură.<br />Tot atunci, Pyram, un tânăr alb și-mbujorat apare;<br />Găsind mantia Thisbeei de Leoaică însângerată<br />El pe loc și-înfipse vârful blestemat al spadei sale<br />Drept în inima-i în care sângele fierbea de jale.<br />Iar Thisbeea se oprise sub un pom, i-a scos îndată<br />Junghiul și-a murit. Și Leul, Zidul, Luciu-de-Lună<br />Și iubiții-n mândre stihuri ce-a urmat au să vă spună.<br /><br />PROLOGUL, PYRAMUS, THISBEEA, LEUL ȘI LUCIU-DE-LUNĂ IES PRIN DREAPTA.<br /><br />THEZEU:<br /><br /><br /><br />Ce minune ca pe scenă să auzi vorbind un leu!<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />Nu-i nicio minune, Alteță, căci, așa precum știu eu,<br />Când măgarii stau la sfadă uneori în sfatul țării<br />Leul poate rage-în vorbe dinspre marginile zării.<br /><br />ZIDUL:<br /><br /><br /><br />În această comedie s-a-întâmplat să mă decid<br />Ca eu, Snout, căldărarul, să joc rolul unui zid.<br />Zidu-i vechi și are multe crăpături ce pot lăsa<br />Pe Pyram să schimbe vorbe cu Thisbeea scumpă-a sa.<br />Tencuiala, piatra, varul ce-l vedeți, vădesc curat<br />Că sunt zid în toată legea, că sunt zid adevărat.<br />Iar la dreapta și la stânga prin spărturile aceste<br />Își șoptesc fricos iubiții amoroasa lor poveste.<br /><br />THEZEU:<br /><br /><br /><br />Cum se poate cere oare de la var și tencuială<br />Să vorbească-în stihuri spuse cu asemenea migală!<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />Cred, Măria Ta, poetul că aici s-a depășit:<br />N-am mai auzit vreodată zid atât de mucalit!<br /><br />INTRĂ DIN NOU PYRAMUS.<br /><br />THEZEU:<br /><br /><br /><br />Stați! Acum de zid Pyramus s-apropie-în tăcere.<br /><br />PYRAM:<br /><br /><br /><br />Noapte neagră-întunecată, noapte plină de mistere,<br />Noapte tristă, blestemată. Noapte groaznică! Mă tem<br />Că Thisbeea n-o să vină la-ntâlnirea ce-o avem.<br />Zidule bătrân și șubred ce desparți din vremuri vechi<br />Două neamuri, dând prilejul iubitoarelor urechi<br />Să se-asculte tot rostindu-și vorbele îndrăgostite,<br />Cum aș vrea să văd prin tine cea mai dulce din iubite.<br /><br />ZIDUL ÎȘI RĂSFIRĂ DEGETELE, PYRAM PRIVEȘTE.<br /><br />Mulțumesc, o, Zid prieten! Jupiter te-aibă-n pază!<br />Dar Thisbeea mea iubită nu e nimenea s-o vază!<br />Zid afurisit, tu, care-mi ascunzi comoara mea,<br />Blestemată-ți fie piatra, de te porți cu mine așa!<br /><br />THEZEU:<br /><br /><br /><br />Mi se pare că și zidul, fiind ființă însuflețită,<br />S-ar cădea să-i zvârle-o vorbă tot la fel de ascuțită!<br /><br />PYRAM:<br /><br /><br /><br />Nu, Alteță! Nu se poate! Căci Thisbeea va veni.<br />Da, a și venit. Și-acuma tot prin zid vom glăsui.<br /><br />REINTRĂ THISBEEA.<br /><br />THISBEEA:<br /><br /><br /><br />Zidule, ce-atât de-adesea în amara clipă când<br />Mă despart de mândrul Pyram, tu m-auzi cum gem plângând,<br />Gura-mi de cireașă-adesea se apleacă să-ți sărute<br />Pietrele cu tencuială și cu var și-n veci tăcute!<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />PYRAM:<br /><br /><br /><br />Pare că zăresc o voce: la spărtură mă reped<br />Să ascult icoana celei mult iubite…<br /><br />THISBEEA:<br /><br /><br /><br />Ah, tu ești, Pyram? Mă încred<br />În spărtura unde-i Pyram, mult duiosul meu iubit.<br /><br />PYRAM:<br /><br /><br /><br />Da, mă vezi că sunt Pyramus, și la zid te-am întâlnit.<br />Ca Limander, credinciosul tău iubit voi fi mereu,<br />Până mi-or vesti sfârșitul Parcele și-un tainic zeu.<br /><br />THISBEEA:<br /><br /><br /><br />Credincioasă ca Helena îți voi fi cât voi trăi.<br /><br />PYRAM:<br /><br /><br /><br />Ca Saphala pentru Procrus, scumpa mea, așa-mi vei fi!<br /><br />THISBEEA:<br /><br /><br /><br />Eu, ca Procrus, pe Saphala, știu că fără de măsură,<br />Te-oi iubi.<br /><br />PYRAM:<br /><br /><br /><br />Să-mi dai, iubito, sărutare prin spărtură.<br /><br />THISBEEA:<br /><br /><br /><br />Vai, simt zidul doar pe buze, nu și buzele-ți, să știi<br /><br />PYRAM:<br /><br /><br /><br />Vin’ să ne-întâlnim la noapte la mormântul lui Nini. (Peter QUINCE: AL LUI NINUS…)<br /><br />THISBEEA:<br /><br /><br /><br />Vin, Pyrame, chiar de-ar trebui să mor!<br /><br />PYRAM ȘI THISBEEA IES DIN SCENĂ.<br /><br />ZIDUL:<br /><br /><br /><br />Mi-am jucat acuma rolul. Nu-s de niciun ajutor.<br />Pot să plec și eu din scenă. Zidul nu mai are rost.<br /><br />IESE ZIDUL.<br /><br />THEZEU:<br /><br /><br /><br />Dărâmat e-acuma zidul care-între vecini a fost.<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />Cred că este foarte bine, pentru că, din vremuri vechi,<br />Știe bine orișicine: zidurile au urechi!<br /><br />HIPPOLYTA:<br /><br /><br /><br />Nu cred că-am văzut vreodată o mai mare nerozie!<br /><br />THEZEU:<br /><br /><br /><br />Totul este închipuirea, dacă muza o îmbie.<br />Restu-s numai biete umbre. Dacă mintea nu te-ajută,<br />Orice piesă-ar fi mai bine să rămână veșnic mută.<br /><br />HIPPOLYTA:<br /><br /><br /><br />Deci închipuirea-i totul, nu talentul de poet!<br /><br />THEZEU:<br /><br /><br /><br />Nu, talentul se strecoară în subiect, încet-încet.<br />Iată că vin două nobile dobitoace: o lună și un leu.<br /><br />REINTRĂ LUCIU-DE-LUNĂ ȘI LEUL.<br /><br />LEUL:<br /><br /><br /><br />Doamne-ale căror inimi se fac foarte mititele<br />Chiar de frica unui șoarec care fuge pe podele,<br />Veți sări în sus de spaimă, tremurând ca varga, poate,<br />Când un răcnet groaznic leul din gâtlejul lui va scoate.<br />Deci aflați că eu sunt leul, Snug, de felul meu tâmplar,<br />Și că nu-s, ferească Domnul, leu și nici leoaică chiar.<br />Căci e fără de-îndoială: de-aș fi leu, și de-aș intra<br />În mijlocul dumneavoastră, ar fi vai de pielea mea!<br /><br />THEZEU:<br /><br /><br /><br />Cumsecade fiară, n-am ce zice! Și pare bine-crescută.<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />Cea mai desăvârșită vietate pe care mi-a fost dat s-o văd vreodată, Măria Ta.<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />Pare mai degrabă o vulpe decât un leu!<br /><br />THEZEU:<br /><br /><br /><br />Ba vrea să fie tot atât la locul lui pe cât e un gâscan.<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />Sau vulpe, sau gâscan. Vulpea tot duce în colții ei gâscanul, chiar dacă ar da vreo dovadă de înțelepciune.<br /><br />THEZEU:<br /><br /><br /><br />Nici gâscanul nu s-ar putea asemui cu un asemenea leu, căci doar vulpea nu s-ar dovedi vrednică să-l înfrunte. Destul cu asta. Ia să auzim ce are să ne spună Luna.<br /><br />LUCIU-DE-LUNĂ:<br /><br /><br /><br />În fanaru-acesta este luna albă-încornorată.<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />Însă coarnele pe fruntea lunii s-au văzut vreodată?<br /><br />THEZEU:<br /><br /><br /><br />Nu e Craiul-Nou. Și coarne poartă numai luna plină.<br /><br />LUCIU-DE-LUNĂ:<br /><br /><br /><br />Ăst fanar înfățișează-a lunii galbenă lumină.<br />Are coarne felinarul, taina lunii să ne-o spună<br />Iar eu, Starveling, sunt masca sfântă-a omului din lună.<br /><br />THEZEU:<br /><br /><br /><br />Asta este o greșeală. Totul ar fi bine, dar<br />Omul care stă în lună cum nu intră-în felinar?<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />I-ar aprinde lumânarea hainele. Nici n-ar putea,<br />Dacă este om, să poată în fanar nici încăpea.<br /><br />HIPPOLYTA:<br /><br /><br /><br />De-astă lună sunt sătulă. N-ați găsit alta mai bună?<br /><br />THEZEU:<br /><br /><br /><br />Ai răbdare, mi se pare că e gata să apună?<br />Să-așteptăm, să-avem răbdare, cine știe ce-o să iasă.<br /><br />LYSANDER:<br /><br /><br /><br />Spune mai departe, Lună, sfânta stelelor crăiasă!<br /><br />LUCIU-DE-LUNĂ:<br /><br /><br /><br />Luna este tot fanarul, eu sunt omul cel din lună.<br />Mărăcinele, cățelul, vin cu toții împreună.<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br /><br /><br />Toate-acestea se cuvine în fanar să se cuprindă,<br />Dar tăcere, căci Thisbeea aripi-a-început să prindă.<br /><br />INTRĂ THISBEEA.<br /><br />THISBEEA:<br /><br /><br /><br />Vreau iubitul să mi-l caut la mormântul lui Nini.<br />Poate am venit devreme. Ce să fac spre a-l găsi?<br /><br />LEUL (SCOATE UN RĂGET ÎNGROZITOR):<br /><br /><br /><br />O! (THISBEEA O IA LA FUGĂ.)<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br />Bine ai răgit, leule!<br /><br />THEZEU:<br /><br />Bine te pricepi să fugi, Thisbeea!<br /><br />HIPPOLYTA:<br /><br /><br />Bine te-ai mai priceput să luminezi, Lună! Ah! Cu câtă duioșie scânteiază luna.<br /><br />LEUL SFÂȘIE ÎNTRE COLȚI MANTIA THISBEEI ȘI IESE DIN SCENĂ.<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />THEZEU:<br /><br />Bine ai sfâșiat, leule!<br /><br />LYSANDER:<br /><br />Și acuma, leul s-a făcut nevăzut.<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br />Dar iată-l pe Pyram că vine și el…<br /><br />REINTRĂ PYRAM.<br /><br />PYRAM:<br /><br />Mulțumesc, divină lună, pentru razele-ți solare,<br />Ca să-mi pot vedea iubita, pe Thisbeea, pe cărare.<br />Mulțumesc din suflet pentru razele de aur<br />La lumina lor văzându-mi scumpul dragostei tezaur.<br />Însă vai, nenorocire!<br />Blestemata mea privire<br />Vede mantia-ți pătată<br />De o fiară-însângerată.<br />Furii crunte, apăreți,<br />Smulgeți, rupeți și tăieți<br />Firul tristei mele vieți!<br /><br />THEZEU:<br /><br />O! Durerea-i e cumplită:<br />De-un omor pricinuită!<br /><br />HIPPOLYTA:<br /><br />De bietul Pyram zău că-mi pare rău:<br />Mă mișcă jalea sufletului său.<br /><br />PYRAM:<br /><br />Pentru ce, cumplită fire, ai adus pe lume lei,<br />Pentru ca un leu să-mi frângă a vieții mele floare?<br />Ea, Thisbeea, n-a fost oare cea mai mândră din femei,<br />Care-a strălucit vreodată pe acest pământ, sub soare?<br />Lacrime, porniți la vale,<br />Cu-un potop cumplit de jale.<br />Vino, spada mea săracă,<br />Ieși mai repede din teacă,<br />Lasă-mi vârful să ți-l frâng<br />Uite-aici, sub sânul stâng. (SE STRĂPUNGE ȘI CADE.)<br />Unde-mi este inima!<br />Mori, Pyram! Așa, așa!<br />Moartea simt cum mă cuprinde<br />Trupul meu îl simt că moare,<br />Vrea spre glie să coboare,<br />Sufletul îmi este-în rai,<br />Lună, rost tu nu mai ai. (LUCIU-DE-LUNĂ DISPARE.)<br />Viața eu mi-o joc la zar… (MOARE.)<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br />Pun prinsoare pe-un măgar…<br /><br />LYSANDER:<br /><br />Nici măgar, nici zar, nici as.<br /><br />THEZEU:<br /><br />Cred că-atât i-a mai rămas:<br />Ca un felcer să-l învie<br />Și măgar din nou să fie.<br /><br />HIPPOLYTA:<br /><br />Încă nu am mai văzut-o<br />Pe Thisbeea, și-am pierdut-o,<br />Fiindcă luna a plecat<br />Fără să fi așteptat<br />Să-l găsească pe Pyram<br />Și să moară, cum știam.<br /><br />THEZEU:<br /><br />Stelele vor lumina-o<br />Și tot ele-or îngropa-o.<br /><br />REINTRĂ THISBEEA.<br /><br />HIPPOLYTA:<br /><br />Pentru-un astfel de iubit<br />N-ai prea mult pentru bocit.<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br />Și Thisbeea, și Pyram<br />Sunt dintr-un același neam,<br />Între ei, să nu vă mire,<br />Nu-i nicio deosebire.<br />Nici o molie nu știe<br />Care dintre ei să fie<br />Un erou, o eroină,<br />Un flăcău sau o virgină.<br /><br />LYSANDER:<br /><br />L-a privit cu ochii dulcii.<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br />Vin’, Thisbeio, să te culci!<br /><br />THISBEEA:<br /><br />Dormi, frumosul meu iubit?<br />Cum? Pyramus! Ai murit?<br />O! Deșteaptă-te din somn,<br />Dulce-al vieții mele domn.<br />Spune-o vorbă! Cum? Ești mut?<br />Zeilor! Cum s-a făcut?<br />Înveli-va un mormânt<br />Chipul tău frumos și sfânt?<br />Ochii tăi dulci și senini<br />Și sprâncenele de crini?<br />Gura-ți scumpă, drăgălașă,<br />Nasul tău ca o cireașă?<br />Cele trei surori cumplite<br />Care-s morții zălogite,<br />Moartea-îndată-mi pregătiți,<br />Nu vreau să mă zălogiți<br />Pe pământul blestemat.<br />Pyram, spada mi-ai lăsat<br />Vezi cum mi-o împlânt în piept,<br /><br />SE ÎNJUNGHIE.<br /><br />Nu mai pot să mai aștept.<br />Soarta mi-o voi împlini-o:<br />Mor! Adio! Mor! Adio! (MOARE.)<br /><br />THEZEU:<br /><br />Luciu-de-Lună și Leul au rămas teferi să-i înmormânteze pe cei morți.<br /><br />DEMETRIUS:<br /><br />Da, dar și Zidul le poate da o mână de ajutor.<br /><br />BOTTOM (ÎNVIE):<br /><br />Ba câtuși de puțin! Vă înșelați! Zidul care despărțea cele două neamuri s-a dărâmat! Acum, dacă ați pofti să mai vedeți un epilog, sau să ascultați un dans bergamasc dansat de către doi actori din breasla noastră?<br /><br />THEZEU:<br /><br />Nu! Nici un epilog. Te rog. Piesa jucată de voi nu are nevoie să fie lămurită spectatorilor. Și cum actorii sunt acum aproape cu toții morți, nici de fluierat nu s-ar mai încumeta să-i fluiere cineva. Dacă actorul care a jucat rolul lui Pyram s-ar fi spânzurat de calțaveta Thisbeei, strașnică tragedie ar mai fi fost! Dar și așa cum a fost, tot ne-a plăcut. Ia să urmărim danțul vostru bergamasc. Epilogul să-l lăsăm pentru mai târziu.<br /><br />PE SCENĂ SE DANSEAZĂ UN DANS BERGAMASC.<br /><br />Cu glas de-aramă miezul nopții sună,<br />E ora când stafiile se-adună.<br />Prieteni, la culcare! Căci mă tem<br />Că toată vremea care o veghem<br />În noaptea-aceasta, mâine o vom dormi…<br />La revedere! Somn ușor, copii!<br />De-aci-nainte-încă cincisprezece<br />Voioase zile-n șir vom tot petrece.<br /><br />TOȚI INTRĂ ÎN PALAT. LYSANDER, HERMIA, DEMETRIUS ȘI HELENA IES PRIN DREAPTA.<br /><br />Scena II<br />INTRĂ PUCK.<br /><br />PUCK:<br /><br />Rage-acuma hămesit<br />Leul! Urlă-n lună lupul,<br />Și plugarul obosit<br />Își redă odihnei trupul.<br />Leneș pâlpâie văpaia<br />Pe tăciuni, cobind a moarte,<br />Țipă-n turnuri cucuvaia.<br />Ceasul tainic nu-i departe<br />Când strigoii-n țintirim<br />Ies din gropi întredeschise;<br />Iară noi, silfi ce-nsoțim<br />Carul Hecatei, cu vise<br />Pe furiș goniți de soare<br />Și ne-mprăștiem ca vise<br />După umbrele fugare.<br />Niciun șoricel nu strică<br />Pacea-acestei case sfinte.<br />Sunt trimis cu-o măturică<br />Vreau să mătur dinainte.<br />N-am să las nicio pisică.<br /><br />INTRĂ OBERON, TITANIA ȘI IELELE.<br /><br />OBERON:<br /><br />Răspândiți ca o lucuare<br />Dulce-a unui foc ce moare,<br />Iele, și porniți în zbor<br />Și dansați apoi ușor!<br /><br />TITANIA:<br /><br />Câte-o notă-ngâne-n cor<br />Fiecare vorbă-a mea,<br />Până ce n-o rămânea<br />Nesfințit niciun locșor. (CÂNTECE ȘI DANȚ.)<br /><br />OBERON:<br /><br />Mergeți pân’ la revărsatul<br />Zorilor prin tot palatul. (IELELE INTRĂ ÎN PALAT.)<br />Iară noi vom cerceta<br />Cel mai mândru pat de nuntă,<br />Ca feriți de soartă cruntă<br />Fericiți să viețuiască<br />Cei ce-n el au să se nască.<br />Iar perechile frumoase<br />Să rămână credincioase<br />Și să aibă-n toate spor<br />Și noroc cu pruncii lor.<br />Ielele, până se face<br />Zi, cu roua de pe văi<br />Să sfințească-aceste-odăi<br />Răspândind o dulce pace,<br />Ca-n aceste săli mărețe,<br />Gloria să strălucească<br />Și-o eternă tinerețe<br />Pe stăpâni să-i fericească! (IELELE SE ÎNTORC ÎN PALAT.)<br />Și acum,<br />În zbor, la drum!<br />Ne-ntâlnim iar în amurg!<br /><br />OBERON, TITANIA ȘI IELELE IES.<br /><br />PUCK:<br /><br />Dacă umbre ce suntem<br />V-am adus vreo supărare,<br />Credeți (și atunci avem<br />Un cuvânt de apărare)<br />Că în somn v-au apărut<br />Toate câte le-ați văzut.<br />Și atunci povestea noastră<br />Nu-i decât un vis ciudat:<br />Nu va fi înlăturat<br />De bunăvoința voastră.<br />Dar pe numele meu bun<br />Și cinstit mă jur eu, Puck,<br />În curând am să v-aduc<br />Ceva nou și mult mai bun.<br />De n-o fi așa cum spun,<br />Puck rămână de minciună.<br />Puck e hotărât să facă<br />Tot ce poate să vă placă.<br />Și acuma, noapte bună<br />Tuturor și nu plecați<br />Până ce n-aplaudați!<br /><br />IESE.<br /><br />– SFÂRȘIT –<br /><br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><b>Cuvinte cheie:</b> Biblioteca online, Biblioteca virtuala, Carti online, Carti virtuale, Citeste online, Pdf, Word, Descarca, Download carti, carti electronice, literatura,Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4520038320956951619.post-1473217844754876672022-04-17T19:43:00.004+03:002022-04-18T08:48:02.842+03:00Citește cartea Romeo și Julieta de William ShakespeareCitește online cartea "Romeo și Julieta" scrisă de scriitorul englez William Shakespeare. Citește cartea electronică: "Romeo și Julieta" disponibilă în biblioteca noastră online.<br />
<br />Daca doriti sa cumparati cartea in format clasic, o puteti face din <a href="http://profitshare.ro/l/537567" rel="nofollow" target="_blank">libraria online Libris.ro</a>. Pretul ei este de 11 lei. Libraria Libris.ro ofera transport gratuit la absolut orice comanda.<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><b>Despre cartea "Romeo si Julieta"</b><br />Romeo și Julieta este o tragedie de <a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/2022/04/william-shakespeare.html">William Shakespeare</a> despre soarta a doi îndrăgostiți care luptă împotriva destinului. Este poate cea mai cunoscută piesă a sa, una dintre succesele sale timpurii, fiind considerată cea mai tipică poveste de dragoste a Renașterii.<br /><br /><b>Despre "William Shakespeare"</b><br />William Shakespeare (n. 23 aprilie 1564 - d. 23 aprilie 1616) a fost un dramaturg și poet englez, considerat cel mai mare scriitor al literaturii de limba engleză. El este adesea numit poet național al Angliei și “Poet din Avon” (“Bard of Avon”) sau "Lebăda de pe Avon" ("The Swan of Avon").<br />
<br /><b>Fragment</b><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://2.bp.blogspot.com/-JxBEBqfIPeM/Uwz6EYCHXHI/AAAAAAAAnAs/pWqSSZDSQg4/s1600/Romeo+si+Julieta+-+William+Shakespeare.jpg" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="200" src="http://2.bp.blogspot.com/-JxBEBqfIPeM/Uwz6EYCHXHI/AAAAAAAAnAs/pWqSSZDSQg4/s1600/Romeo+si+Julieta+-+William+Shakespeare.jpg" width="200" /></a></div>
SAMSON<br />O javră din casa Montague are să mă țină locului! Am să dau de<br />zid pe toți bărbații și pe toate femeile din casa Montague.<br /><br />GREGORIO<br />Atunci ești un om slab, că numai cei slabi se dau pe lângă ziduri.<br /><br />SAMSON<br />Ai dreptate și de aceea femeile, care sunt vase de lut ce se sparg<br />lesne, totdeauna-s date la zid. De aceea am să arunc peste zid pe<br />bărbați și am să îndes în ziduri pe femei.<br /><br />GREGORIO<br />Cearta e între domnii noștri și între noi, slugile.<br /><br />SAMSON<br />Ce-mi pasă! Am să fiu neom, și după ce-oi da gata pe barbați, mă<br />leg de fete. Are să fie vai și amar de pielea lor.<br /><br />GREGORIO<br />De pielea fetelor?<br /><br />
SAMSON<br />De pielea fetelor ori de fetia lor. Tot una-i!<br /><br />GREGORIO<br />Nu-i tot una pentru cine-o s-o pață.<br /><br />SAMSON<br />O, au s-o pață cu mine, n-ai tu grijă. Știi că sunt un om și jumătate!<br /><br />GREGORIO<br />Tot e bine că nu ești o jumătate de om! Scoate spanga[1], uite că vin<br />doi de-ai lui Montague.<br />(Intră Abraham și Baltazar)<br /><br />SAMSON<br />Gata! Începe tu sfada, eu te apăr din dos<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><b>William Shakespeare - Romeo si Julieta</b><br />
<iframe class="scribd_iframe_embed" data-aspect-ratio="0.7729220222793488" data-auto-height="true" frameborder="0" height="600" scrolling="no" src="https://www.scribd.com/embeds/209212781/content?start_page=1&view_mode=scroll&access_key=key-1k34dtoiwlpavx25ouk3" tabindex="0" title="William Shakespeare - Romeo Si Julieta" width="100%"></iframe>
<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />Vezi <a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/p/ultimele-carti-adaugate.html">ultimele carti adaugate</a><br />
Autori la inceput<br />
Cuvinte cheie: Biblioteca online, Biblioteca virtuala, Carti online, Carti virtuale, Citeste online, Pdf, Word, Descarca, Download carti, citeste carti, carti electronice, literaturaUnknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4520038320956951619.post-44915807436600468252022-04-17T19:00:00.004+03:002022-04-17T19:45:47.500+03:00Mircea EliadeBiografia și cărțile scrise de marele scriitor român Mircea Eliade cunoscut pentru romanele Maitreyi, India, Domnisoara Christina, Romanul Adolescentului Miop și altele.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/_i6co2fwMbTo/TLl71iE-6bI/AAAAAAAAMWU/gIFF8BB8BnQ/s1600/Mircea+Eliade.JPG" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"></a></div><table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: right; text-align: right;"><tbody><tr><td style="text-align: center;"><img border="0" src="http://4.bp.blogspot.com/_i6co2fwMbTo/TLl71iE-6bI/AAAAAAAAMWU/gIFF8BB8BnQ/s1600/Mircea+Eliade.JPG" style="margin-left: auto; margin-right: auto;" /></td></tr><tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Mircea Eliade</td></tr></tbody></table>
Mircea Eliade s-a nascut pe 13 martie 1907 la Bucuresti si a murit pe 22 aprilie 1986 in Chicago. Eliade a fost un gânditor si scriitor român. Filozof si istoric al religiilor, Eliade a fost profesor la Universitatea din Chicago din 1957, titular al catedrei de istoria religiilor Sewell L. Avery din 1962, naturalizat cetătean american în 1966, onorat cu titlul de Distinguished Service Professor. Autor a 30 de volume stiintifice, opere literare si eseuri filozofice traduse în 18 limbi si a circa 1200 de articole si recenzii cu o tematică extrem de variată, foarte bine documentate. Opera completă a lui Mircea Eliade ar ocupa peste 80 de volume, fără a lua în calcul jurnalele sale intime si manuscrisele inedite.<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><b>Mircea Eliade, gânditorul</b>
<br />Mircea Eliade avea o serioasă formatie filozofică încă din România. După o pubertate dificilă de intens studiu solitar, începând din 1925 adolescentul este aproape unanim recunoscut ca "Sef al generatiei" sale. Încă de la vârsta de 14 ani, începuse să scrie articole de entomologie, care trădează o surprinzătoare imaginatie, ceva mai târziu, primele romane. Romanul Gaudeamus, terminat în 1928, partea a doua din <a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/2019/04/romanul-adolescentului-miop-mircea-eliade.html">Romanul adolescentului miop</a>, cuprinde informatii autobiografice interesante despre prima întâlnire cu viitorul lui profesor de logică si metafizică, Nae Ionescu, care avea să aibă o influentă decisivă asupra carierei sale. Recunoscând talentul si cunostintele lui Mircea Eliade, Nae Ionescu i-a dat o slujbă în redactia ziarului Cuvântul. Desi părerile posteritătii sunt împărtite, Nae Ionescu a avut meritul de necontestat de a fi sprijinit tinere talente ca Mircea Eliade sau <a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/2019/03/mihail-sebastian.html">Mihail Sebastian</a>.<br />
<br /><b>India secretă</b><br />După cultura italiană, filozofia indiană devine a doua pasiune a lui Mircea Eliade. Obtinând o bursă particulară, începe să studieze limba sanscrită si Yoga cu Surendranath Dasgupta, în Calcutta. Întors la Bucuresti (locuieste între 1934-1940 în imobilul aflat pe Bd.Dacia la nr. 141), îsi dă doctoratul în filozofie cu o dizertatie despre Yoga. În 1933 capătă mare popularitate romanul <a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/2019/04/maitreyi-de-mircea-eliade.html">Maitreyi</a>, bazat pe experienta din India si pe date autobiografice. Între 1932 si 1943 publică mai multe volume de proză literară, eseuri si lucrări stiintifice.<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><b>Despre romanul său Maitreyi</b><br />
Putine opere din literatura universală tratează aceleasi fapte în viziunea, inerent diferită si chiar contradictorie, a doi scriitori care au fost, în acelasi timp, protagonistii lor. Pentru români, romanul <a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/2019/04/maitreyi-de-mircea-eliade.html">Maitreyi</a> al lui Mircea Eliade a constituit generatii de-a rândul o adevărată încântare. Demn de mentionat este faptul că prototipul personajului principal al cărtii a trăit cu adevărat, până în 1990, în tara Vedelor si a Upanisadelor. Era fiica lui Surendranath Dasgupta, un filosof indian, si se numea Maitreyi Devi. Tânărul Mircea Eliade avea, când a cunoscut-o, 23 de ani, iar ea 16. Adolescenta scria versuri, apreciate de Rabindranath Tagore, si avea să devină o cunoscută poetă indiană. Întâlnirea dintre Maitreyi Devi si reputatul sanscritolog român Sergiu Al. George, la Calcutta, în 1972, a "declansat" scrierea unei noi cărti: <a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/2022/04/cartea-dragostea-nu-moare-maitreyi-devi.html">Dragostea nu moare</a>.<br />
<br />Tulburătoarea poveste de dragoste din anii '30 a primit astfel o replică magistrală de la însăsi eroina ei, Maitreyi (în carte, Amrita), după 42 de ani. Romanul-răspuns <a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/2022/04/cartea-dragostea-nu-moare-maitreyi-devi.html">Dragostea nu moare / It Does Not Die</a>, scris mai întâi în bengali, a fost tradus si publicat în limba engleză în 1976. Ne cufundăm, în timpul lecturii, în peisajul si în mentalitatea indiană, cu mirifica ei lume a miturilor, ritualurilor si simbolurilor. Coloana vertebrală a cărtii de fată este însă relatarea cu autenticitate si cu geniu a celei mai mari minuni a lumii: înfiriparea sentimentului de dragoste, fericirea iubirii împărtăsite si destrămarea ei.<br />
<br />Mircea si Amrita (din <a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/2022/04/cartea-dragostea-nu-moare-maitreyi-devi.html">Dragostea nu moare</a>), ca si Allan si Maitreyi (din Maitreyi), pot sta alături de nemuritoarele cupluri Paul si Virginia, Tristan si Isolda, <a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/2022/04/cartea-romeo-si-julieta-william-shakespeare.html">Romeo și Julieta</a>. Dragostea nu moare (1976), carte apărută până acum în limbile bengali, engleză, germană, spaniolă si română, nu are încă notorietatea planetară a romanului "Maitreyi" (1933). Ea însă înaintează triumfal pe aceeasi cale a consacrării universale.<br /><br />mai multe pe <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Eliade" rel="nofollow" target="_blank">Wikipedia</a><br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><span style="font-size: large;"><b>Carti electronice ale lui Mircea Eliade</b></span><br />(pe care le puteti citi aici pe site)<br /><br />
"Memorii" de Mircea Eliade<br />
"Nostalgia Originilor" de Mircea Eliade<br />
"<a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/2019/04/domnisoara-christina-de-mircea-eliade.html">Domnisoara Christina</a>" de Mircea Eliade<br />
"Huliganii" de Mircea Eliade<br />
"<a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/2019/04/maitreyi-de-mircea-eliade.html">Maitreyi</a>" de Mircea Eliade<br />
"Incercarea Labirintului" de Mircea Eliade<br />"<a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/2019/04/citeste-cartea-india-de-mircea-eliade.html">India</a>" de Mircea Eliade<br />
"Fragmentarium" de Mircea Eliade<br />
"<a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/2019/04/la-tiganci-de-mircea-eliade.html">La Tiganci</a>" de Mircea Eliade<br />
"Salazar" de Mircea Eliade<br />
"<a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/2019/04/romanul-adolescentului-miop-mircea-eliade.html">Romanul Adolescentului Miop</a>" de Mircea Eliade
<br />"<a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/2014/01/in-cer-de-mircea-eliade-carte.html">Nuntă în cer</a>" de Miecea Eliade<br />"<a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/2013/10/citeste-online-cartea-la-serampore-de.html">Nopți la Serampore</a>" de Mircea Eliade
<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4520038320956951619.post-91395223374375679352022-04-17T18:39:00.002+03:002022-04-17T19:03:29.600+03:00Citește cartea Dragostea Nu Moare de Maitreyi DeviCitește online cartea "Dragostea Nu Moare" scrisă de Maitreyi Devi.Romanul este parțial autobiografic și relatează două subiecte principale: relația dintre Eliade și Maitreyi și relația dintre Maitreyi și soțul (familia) acesteia.<br /><br />
Dragostea Nu Moare este un roman scris în 1974 de Maitreyi Devi, o poetă și romancieră indiană care a fost protejata marelui poet bengalez Rabindranath Tagore. Scriitoarea a primit Premiul Sahitya Akademi pentru acest roman în 1976. Ea a scris romanul ca răspuns la cartea "<a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/2019/04/maitreyi-de-mircea-eliade.html">Maitreyi</a>" a filozofului român <a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/2022/04/mircea-eliade.html">Mircea Eliade</a>, care a scris o relatare fictivă a romantismului lor în timpul vizitei lui Eliade în India.<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><blockquote>fragment<br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://2.bp.blogspot.com/_i6co2fwMbTo/TMf1_HI5Y3I/AAAAAAAAMa4/lFPwmVTyLbE/s1600/Dragostea+Nu+Moare+de+Maitreyi+Devi.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://2.bp.blogspot.com/_i6co2fwMbTo/TMf1_HI5Y3I/AAAAAAAAMa4/lFPwmVTyLbE/s1600/Dragostea+Nu+Moare+de+Maitreyi+Devi.jpg" /></a></div>
- Vreţi să spuneţi că nu e adevărat?<br />
Sergui era vizibil surprins de vehemenţa mea.<br />
- Ce legătură are povestea asta cu religiile hindu sau creştină? Nu a fost vorba decât de vanitatea lui. Mândria lui a fost rănită, nimic altceva.<br />
Ne-am aşezat amândoi şi am rămas o vreme tăcuţi. Apoi eu am spus:<br />
- Zilele astea se împlinesc patruzeci şi doi de ani de când a plecat Mircea. Ocazional, am auzit vorbindu-se despre această carte care are drept titlu numele meu, dar n-am întrebat pe nimeni, niciodată, despre ce este vorba în ea. E un roman sau o carte de poezie sau de eseuri? Am neglijat să mă informez. Dar acum vă întreb, spuneţi-mi, ce conţine cartea?<br />
Am spus toate acestea zâmbind cu indiferenţă. Mă felicitam în sinea mea pentru nonşalanţa cu care o făcusem. Cât de simplu îmi venea să întreb acum. De ce nu putusem s-o fac timp de atâţia ani? Aceea fusese, cu siguranţă, o altă Amrita. Ce legătură aveam eu cu Amrita de acum patruzeci şi doi de ani, cu eroina cărţii? Răspundeam eu pentru faptele ei? Mai putea karma ei să se răsfrângă asupra-mi? Am auzit că nici pentru crimă nu mai eşti condamnat, dacă au trecut doisprezece ani. Atunci, pentru ce să-mi fie ruşine? Şi totuşi, ştiam răspunsul. Pentru că eu sunt o moralistă. Pe mine însămi mă judec întotdeauna cu asprime şi nu-mi trec cu vederea nici o slăbiciune. Prietenii nu-mi mărturisesc niciodată greşelile lor. Eu rămân pe înaltul piedestal al onoarei. De câte ori mi-am amintit de Mircea, m-am încruntat în sinea mea. Cum s-au putut întâmpla toate? Cum de m-am putut învoi? Cândva, simţământul adânc de ruşine şi vinovăţie m-a făcut să-i alung amintirea adânc, în subconştient. Şi iată că astăzi am putut vorbi cu atâta uşurinţă...<br />
Sergui a spus:<br />
- E un roman autobiografic. Ştiţi, a continuat el cu entuziasm, ştiţi că, citindu-l, noi am cunoscut Calcutta, am cunoscut societatea indiană, viaţa indiană. La noi în ţară, cartea a stârnit o mare emoţie. Se citeşte ca o tragedie. Suferinţa lui, agonia apar în carte ca nişte picături de sânge.<br />
Sergui nu vorbeşte bine englezeşte. Începe să-mi povestească, şovăind, romanul.<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />
Eu ţin minte numele familiare. Ele bat în inima mea şi, una câte una, încuietorile se desfac, dezvăluind treptat încăperea închisă atât amar de ani. Înlăuntrul încăperii e beznă, dar acum ştiu tot ce se află acolo. Sunt ispitită să intru, dar ezit cuprinsă de temeri.<br />
- Sergui, te rog, fă-mă să aflu adevărul. Ce se spune despre mine în această carte?<br />
Îmi pledez cauza surâzând, iar el, cu pronunţia lui continentală, în care "t"-ul englezesc sună moale, povesteşte:<br />
- Întâi, ea iubeşte un copac.<br />
Cuvintele cad ca nişte raze de lună în inima mea. O lampă a amintirii începe să scânteieze.<br />
- E adevărat, oftez eu, e adevărat. Dar spune-mi, există în această carte ceva de care ar putea să-mi fie ruşine?<br />
Cu ochii lăsaţi în jos, Sergui bâiguie:<br />
- El a scris că obişnuiaţi să-l vizitaţi noaptea.<br />
- Revoltător! Crede-mă, Sergui, nu e adevărat! Aproape că am ţipat.<br />
- Da, da, mă consolează Sergui. E evident. El nici n-a fost în stare să vă descrie, aşa încât a trebuit să spună că veneaţi pe întuneric. Nu a avut cum să facă altfel.<br />
Sergui continuă să povestească. Mă simt fără apărare. Mă pregătisem să accept un adevăr neplăcut, dar mă trezesc silită să văd că sunt victima unei minciuni supărătoare. Stingându-şi ţigara în scrumieră, el a zis:<br />
- Vă rog să mă iertaţi. Vă voi spune totul. Trebuie să spun adevărul.<br />
- Spune-mi Sergui, ce nevoie era să-mi folosească numele?<br />
Oare nu e vorba de o calomnie? am întrebat eu scurt.<br />
- El n-a putut să se smulgă magiei numelui dumneavoastră. Dacă aţi şti prin ce cumplită agonie i-a fost dat să treacă atunci! Dacă aţi citi cartea, v-aţi scălda în lacrimi.<br />
</blockquote><br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<span style="font-size: large;"><b>"Dragostea Nu Moare" de Maitreyi Devi</b></span><br />
<iframe class="scribd_iframe_embed" data-aspect-ratio="0.7041373926619828" data-auto-height="true" frameborder="0" height="600" scrolling="no" src="https://www.scribd.com/embeds/58479662/content?start_page=1&view_mode=scroll&access_key=key-1vb4608jn4r6r38tc1ar" tabindex="0" title="27065893 Dragostea Nu Moare Maitreyi Devi" width="100%"></iframe>
<br />
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<!--rezumate in postare-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="auto" data-ad-slot="8279943023" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><b>Cuvinte cheie:</b> Biblioteca online, Biblioteca virtuala, Carti online, <a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/">Carti virtuale</a>, Citeste online, Pdf, Word, Descarca, Download carti, citeste carti, carti electronice, literatura,Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4520038320956951619.post-62151491943626454432022-04-16T07:54:00.000+03:002022-04-16T07:54:46.111+03:00Citeste cartea Jane Eyre de Charlotte BronteCiteste online cartea "Jane Eyre" scrisa de scriitoarea engleza Charlotte Bronte. Citeste cartea electronica: "Jane Eyre" disponibila in biblioteca noastra online.<br /><br />
Daca doriti sa cumparati cartea in format clasic, o puteti face din <a href="http://bit.ly/1g65Neb" rel="nofollow" target="_blank">libraria Elefant.ro</a>. Pretul ei este 12,45 lei.<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="3884573373" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><blockquote><b>fragment</b><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://1.bp.blogspot.com/_i6co2fwMbTo/TMnRT6UzFcI/AAAAAAAAMbc/AZGSRvKZoys/s1600/Jane+Eyre+-+Charlotte+Bronte.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://1.bp.blogspot.com/_i6co2fwMbTo/TMnRT6UzFcI/AAAAAAAAMbc/AZGSRvKZoys/s1600/Jane+Eyre+-+Charlotte+Bronte.jpg" /></a></div>
În ziua aceea nu aveam putinţa să ieşim la plimbare. E drept că rătăcisem dimineaţa un ceas prin crângul desfrunzit, dar de la prânz (când nu avea pe nimeni, doamna Reed prânzea devreme), vântul îngheţat al iernii adusese nori atât de întunecaţi şi o ploaie atât de pătrunzătoare, încât nici nu te puteai gândi la plimbare.<br /> Eram mulţumită. Nu mi-au plăcut niciodată plimbările lungi, mai ales pe frig, şi eram îngrozită că o să trebuiască să mă întorc în înserarea rece, cu mâinile şi picioarele îngheţate, mâhnită de cuvintele cu care mă mustra Bessie, bona copiilor, şi umilită de conştiinţa inferiorităţii mele fizice faţă de Eliza, John şi Georgiana Reed.<br /> Eliza, John şi Georgiana erau acum adunaţi în salon, lângă mama lor; iar mama, întinsă pe o canapea, în preajma locului, şi înconjurată de toţi cei dragi – care deocamdată nu se certau, nici nu plângeau – părea pe deplin fericită. Doamna Reed îmi interzisese să mă alătur grupului lor, spunându-mi cât îi părea de rău că e silită să mă ţină la distanţă, dar până ce nu va afla mai întâi de la Bessie şi până ce ea însăşi nu va observa străduinţa mea de a-mi schimba caracterul, devenind mai prietenoasă şi mai copilăroasă – ceva mai veselă, mai deschisă, şi mai firească decât mă arătam – nu-mi va putea recunoaşte drepturile cuvenite numai copiilor ei mulţumiţi şi fericiţi.<br />
— Ce spune Bessie că aş fi făcut? întrebai eu.<br />
— Jane, nu mi plac de loc curioşii care mă pisează cu tot felul de întrebări! De altfel, e într adevăr nemai¬pomenit ca un copil să se poarte aşa cu cei mai în vârstă. Stai la locul tău şi nu mai vorbi, dacă nu poţi vorbi ca o fată cuminte.<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="3884573373" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br>
Din salon dădeai într o mică sufragerie, unde era şi un dulap cu cărţi; mă furişai acolo. Luai numaidecât o carte, având grijă să fie una cu cât mai multe ilustraţii. Mă aşezai în pervazul ferestrei, strângând picioarele tur¬ceşte şi trăgând draperia de damasc roşu, mă găseam adă¬postită de amândouă părţile. Cutele draperiei stacojii îmi ascundeau tot ce se găsea la dreapta mea; în stânga erau geamurile limpezi, care mă ocroteau fără să mi ascundă vederii priveliştea unei zile mohorâte de noiembrie. Din când în când, întorcând foile cărţii, cercetam înfăţişarea acelei dupa amieze de iarnă. În depărtare se zărea o gră¬madă tulbure de pâclă şi de nori; în apropiere, frunzişul ud, tufişuri biciuite de furtună şi o ploaie necurmată go¬nită sălbatic din urmă de vijelia tânguitoare. Mă întorsei la cartea mea. Era Istoria păsărilor din Anglia de Bewick. Nu mă prea sinchiseam de text; existau, totuşi, câteva pagini de introducere peste care nu puteam trece în fugă, cu toată vârsta mea fragedă. Pomeneau despre locurile unde se aţin păsările de mare, despre stâncile singura¬tice şi promontoriile locuite numai de ele, despre acele coaste ale Norvegiei, presărate cu insule de la marginea de miazăzi, Lindeness sau Naze, până la capul Nord.
</blockquote><br />
<br /><b>Despre scriitoarea Charlotte Bronte</b><br />Charlotte Bronte (n. 21 aprilie 1816 – d. 31 martie 1855) a fost o romancieră si poetă engleză, sora mai mare a celorlalte două scriitoare: Emily Bronte si Anne Bronte. Charlotte Brontë, care obisnuia să folosească pseudonimul de Currer Bell, este cunoscută pentru cartea ei Jane Eyre, unul dintre cele mai celebre romane din literatura engleză si cea universală.<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="3884573373" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><b>"Jane Eyre" de Charlotte Bronte</b><br />
<iframe class="scribd_iframe_embed" data-aspect-ratio="0.7729220222793488" data-auto-height="true" frameborder="0" height="600" scrolling="no" src="https://www.scribd.com/embeds/524610350/content?start_page=1&view_mode=scroll&access_key=key-xyWZfPTHMPCFSr4VIvws" tabindex="0" title="Bronte, Charlotte - Jane Eyre" width="100%"></iframe><br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="3884573373" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><b>Cuvinte cheie:</b> <a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/">Biblioteca online</a>, Biblioteca virtuala, Carti online, Carti virtuale, Citeste online, Pdf, Word, Descarca, Download carti, citeste carti, carti electronice, literatura,Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4520038320956951619.post-28571612126463977022022-04-16T07:39:00.000+03:002022-04-16T07:39:23.405+03:00Citeste online cartea Al Doilea Amant Al Doamnei Chatterley de Clifford Moore (Felix Aderca)Citeste online cartea "Al Doilea Amant Al Doamnei Chatterley" scrisa de Clifford Moore - Felix Aderca, publicat prima oară în 1933 și se vrea a fi o continuare a romanului notoriu interzis la vremea publicarii sale, in perioada interbelica – Amantul doamnei Chatterley de D. H. Lawrence. Romanul "Al Doilea Amant Al Doamnei Chatterley" este o creatie savuroasa, ce ne surprinde prin inovatie si amanunte picante, nerespectand conventiile sexuale sau sociale si ne captiveaza, in acelasi timp, prin fiecare fila ce descrie puterea vindecatoare a dragostei carnale.<br />
<script async src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"
crossorigin="anonymous"></script>
<ins class="adsbygoogle"
style="display:block; text-align:center;"
data-ad-layout="in-article"
data-ad-format="fluid"
data-ad-client="ca-pub-3000694417355382"
data-ad-slot="3884573373"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><blockquote>fragment<br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://3.bp.blogspot.com/_i6co2fwMbTo/TMnaGp0ZAEI/AAAAAAAAMbg/Mhp488gVlMI/s1600/Al+Doilea+Amant+Al+Doamnei+Chatterley.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://3.bp.blogspot.com/_i6co2fwMbTo/TMnaGp0ZAEI/AAAAAAAAMbg/Mhp488gVlMI/s1600/Al+Doilea+Amant+Al+Doamnei+Chatterley.jpg" /></a></div>
Cu trei ani înainte de această neaşteptată catastrofă, la Londra, într-o seară de plictiseală şi singurătate, Hilda, care venise din Scoţia să se amuze puţin înainte de a-şi duce copiii la Noul St. Ives, i-a telefonat lui Duncan Forbes, pictorul taciturn care o iubise fără noroc pe Constanţa.<br /> — Duncan? Aici, sora Constanţei... Hilda! Nu, Constanţa nu e cu mine. N-am ce-ţi face, e cu bărbatul ei, la Noul St. Ives. Dar n-ai vrea să te mulţumeşti cu o compensaţie intelectuală? Ah, Duncan, mă plictisesc cumplit... Deşi toată iumea crede că nu e nimic mai vesel şi mai amuzant pe acest pămînt decît să fii femeie divorţată!... Să mă iei în căsătorie? Nu, Duncan, nu-ţi cer un sacrificiu atît de mare.. Şi, pe urmă, băieţii mei sînt aproape flăcăi: John are 6 ani şi Samuel 7. Ce-ar zice dacă le-aş aduce în casă, aşa, deodată, un tată?... Ce faci!? Cercetezi nişte... Lasă revistele cu sculptură neagră şi du-mă undeva, la un cabaret, la o cafenea, la un club, la un spectacol, fie şi la „Othelo" de Shakespeare, dacă actriţa care-o joacă pe Desdemona e ispititoare şi pentru femei... La o comedie jucată de o trupă din Paris?... S-a făcut, Duncan. Eşti un înger!..<br />
În seara aceea Duncan Forbes, pictorul sumbru, a fost un prieten perfect. Dacă ar fi fost ceva mai mult, dacă în ochii lui negri ar fi scăpat o singură scînteie, i-ar fi şoptit: „Duncan, ai fi meritat să fii bărbatul Constanţei. Ce păcat că nu eşti, ce păcat!" Duncan însă tăcuse toată seara, nu avusese asupra actorilor nici o părere, iar ochii lui priviseră cu o fixitate şi placiditate de orb. „Şi acest om s-a făcut pictor!" gîndi Hilda.<br />
Cercetînd sala, îl descoperise într-o lojă pe Lewis Gray. Ce surpriză, fostul ei soţ! Cum se schimbase.., încărunţise. In antract îl văzu vorbind însufleţit şi totuşi grav cu doi domni mai tineri care-l ascultau foarte respectuoşi. Hilda îşi aminti că Lewis era cu zece ani mai în vîrstă ca ea, dar cum de îmbătrînise aşa de repede? Nu avea, totuşi, decît 42 de ani, ceea ce, la bărbaţi, e încă o vîrstă tînără! Se despărţiseră prin bună înţelegere, aşa cum se şi luaseră, fără nici un sentiment. Divorţul venise la timp pentru Hilda. Trebuia tocmai să plece cu sora ei la Veneţia, s-o mai scoată pe biata Constanţa de la Wradby, din respiraţia înăbuşitoare a lui Sir Clifford Chatterley.
</blockquote><br />
<script async src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"
crossorigin="anonymous"></script>
<ins class="adsbygoogle"
style="display:block; text-align:center;"
data-ad-layout="in-article"
data-ad-format="fluid"
data-ad-client="ca-pub-3000694417355382"
data-ad-slot="3884573373"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<b>Citește cartea electronică "Al Doilea Amant Al Doamnei Chatterley" de Clifford Moore (Felix Aderca)</b><br />
<iframe class="scribd_iframe_embed" title="Clifford Moore - Al Doilea Amant Al Doamnei Chatterley" src="https://www.scribd.com/embeds/26221749/content?start_page=1&view_mode=scroll&access_key=key-26rnu9qfwklefj9axczh" tabindex="0" data-auto-height="true" data-aspect-ratio="0.7729220222793488" scrolling="no" width="100%" height="600" frameborder="0"></iframe><br />
<script async src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"
crossorigin="anonymous"></script>
<ins class="adsbygoogle"
style="display:block; text-align:center;"
data-ad-layout="in-article"
data-ad-format="fluid"
data-ad-client="ca-pub-3000694417355382"
data-ad-slot="3884573373"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><b>Cuvinte cheie:</b> Biblioteca online, Biblioteca virtuala, Carti online, Carti virtuale, <a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/">Citeste online</a>, Pdf, Word, Descarca carti, Download carti, citeste carti, carti electronice, literatura,Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4520038320956951619.post-90955501803200175192022-04-15T07:28:00.000+03:002022-04-15T07:28:17.396+03:00Citește online cartea Tărâmul Uitat de Timp de Edgar Rice BurroughsCiteste online cartea roman fantastic "Tărâmul Uitat de Timp" scrisa de Edgar Rice Burroughs.<br /><br />
"Tărâmul Uitat de Timp" este un roman fantastic al scriitorului american Edgar Rice Burroughs, primul din trilogia sa Caspak. Titlul său de lucru pentru poveste a fost „The Lost U-Boat”. Secvența a fost publicată pentru prima dată în Blue Book Magazine ca un serial în trei părți în numerele pentru august (vol. 27 #4), octombrie (vol. 27 #6), și decembrie (vol. 28 #2) 1918. Trilogia completă a fost ulterior combinată pentru publicare sub formă de carte sub titlul primei părți de către A. C. McClurg în iunie 1924. Începând cu edițiile Ace Books din anii 1960, cele trei segmente au fost de obicei publicate ca romane scurte separate.<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="3884573373" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><blockquote>fragment<br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://2.bp.blogspot.com/_i6co2fwMbTo/TMqHU-YuyII/AAAAAAAAMbo/NV2v4JWZQl0/s1600/Taramul+Uitat+de+Timp.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://2.bp.blogspot.com/_i6co2fwMbTo/TMqHU-YuyII/AAAAAAAAMbo/NV2v4JWZQl0/s1600/Taramul+Uitat+de+Timp.jpg" /></a></div>
Trebuie să fi fost trecut de trei după-amiază ― după-amiaza zilei de 3 iunie 1916. Ar putea să pară neverosimil că toate încercările prin care am trecut ― întîmplările acelea stranii şi înfricoşătoare, s-au petrecut într-un răstimp de numai trei luni. Am trăit mai degrabă un ciclu cosmic, ale cărui mutaţii şi evoluţii ar putea fi lucrurile pe care le-am văzut cu ochii mei în acest răstimp scurt ― lucruri nemaivăzute de vreun alt muritor, imagini ale unei lumi trecute, ale unei lumi moarte, moarte de atîta vreme, încît nici măcar în cel mai de jos strat Cambrian 1 n-a rămas vreo urmă a ei. Topindu-se în crusta interioară a pămîntului, a ieşit pentru totdeauna din cîmpul vizual al omului, rămînînd doar în colţul acela pierdut, către care m-a purtat soarta, şi unde mă aşteaptă pieirea. Iată-mă aici, în locul acesta, unde mi-e dat să rămîn în veci.<br /><br />
Citind pînă-aici, curiozitatea mea, aţîţată de însăşi găsirea manuscrisului, a ajuns aproape de punctul de fierbere. Venisem în Groenlanda ca să-mi petrec vara, urmînd povaţa medicului meu, şi începusem să mă plictisesc de moarte, deoarece uitasem să-mi iau cu mine o cantitate îndestulătoare de cărţi. Nefiind un pescar pasionat, interesul meu pentru acest sport se domoli curînd; totuşi, în lipsa altor distracţii, îmi riscam acum viaţa într-o ambarcaţiune cu totul nepotrivită, plutind în largul Capului Farewell, la extremitatea sudică a Groenlandei.<br /><br />
Groenlanda! Numele ei sună ironic, dacă-l luăm în sens literal, dar povestirea mea nu are nici o legătură cu Groenlanda şi nu mă priveşte personal, aşa că voi isprăvi repede şi cu un subiect şi cu celălalt.
</blockquote><br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="3884573373" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<b>Citește cartea electronică "Taramul Uitat de Timp" de Edgar Rice Burroughs</b><br />
<iframe class="scribd_iframe_embed" data-aspect-ratio="0.7044566067240031" data-auto-height="true" frameborder="0" height="600" scrolling="no" src="https://www.scribd.com/embeds/132474836/content?start_page=1&view_mode=scroll&access_key=key-245agwswqggaqmnhuuyy" tabindex="0" title="Edgar Rice Burroughs - Taramul Uitat de Timp " width="100%"></iframe>
<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="3884573373" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><b>Cuvinte cheie:</b> Biblioteca online, Biblioteca virtuala, Carti online, Carti virtuale, Citeste online, Pdf, Word, Descarca, Download carti, citeste carti, carti electronice, literatura,Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4520038320956951619.post-28231367617231783772022-04-15T07:15:00.000+03:002022-04-15T07:15:00.039+03:00Citește online poezia Cântec femeiesc de Adrian PăunescuCitește online poezia "Cântec femeiesc" scrisă de poetul român Adrian Paunescu despre mama și bunica lui și despre femei în general.<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="3884573373" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><b>Poezia "Cântec femeiesc" de Adrian Păunescu</b><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/_i6co2fwMbTo/TNe3Gi9VUuI/AAAAAAAAMeg/C1k8B05MQCc/s1600/C%C3%A2ntec+femeiesc.jpg" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="http://4.bp.blogspot.com/_i6co2fwMbTo/TNe3Gi9VUuI/AAAAAAAAMeg/C1k8B05MQCc/s1600/C%C3%A2ntec+femeiesc.jpg" /></a></div>
Aşa e mama şi a fost bunica,<br />
Aşa suntem, femei lângă femei,<br />
Părem nimic şi nu-nsemnăm nimica<br />
Doar nişte „ele" ce slujesc pe „ei".<br /><br />
Ei neglijenţi, iar ele foarte calme,<br />
Ei încurcând ce ele limpezesc,<br />
Ei numai tălpi şi ele numai palme,<br />
Acesta e destinul femeiesc.<br /><br />
Şi-n fond, ce fac femeile pe lume?<br />
Nimic măreţ, nimic impunător.<br />
Schimbându-şi după ei şi drum şi nume<br />
Pun lucrurile iar la locul lor.<br /><br />
Cu-atâţia paşi ce au făcut prin casă<br />
Şi pentru care plată nici nu cer<br />
De-ar fi pornit pe-o cale glorioasă<br />
Ar fi ajuns şi dincolo de cer.<br /><br />
Ei fac ce fac şi tot ce fac se vede,<br />
Ba strică mult şi ele-ndreaptă tot<br />
Şi de aceea nimeni nu le crede<br />
Când cad, îmbătrânesc şi nu mai pot.<br /><br />
Aşa e mama şi a fost bunica<br />
Şi ca ele mâine eu voi fi.<br />
Ce facem noi, femeile? Nimica,<br />
Decât curat şi uneori copii.<br /><br />
Suntem veriga firului de aţă<br />
În fiecare lanţ făcut din doi,<br />
Ce greu cu noi femeile în viaţă,<br />
Dar e şi imposibil fără noi...
<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="3884573373" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><b>Cuvinte cheie:</b> Biblioteca online, Biblioteca virtuala, <a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/">Carti online</a>, Carti virtuale, Citeste online, Pdf, Word, Descarca, Download carti, citeste carti, carti electronice, literatura,Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4520038320956951619.post-59288181157560153932022-04-14T09:07:00.000+03:002022-04-14T09:07:07.491+03:00Citeste cartea basm Muc Cel Mic de Wilhelm HauffCiteste online cartea electronică basm "Muc Cel Mic" scrisa de scriitorul german Wilhelm Hauff. Basmul "Muc Cel Mic" este înglobat într-o poveste cadru numită „Caravana”: participanții unei caravane își spun povești, pentru că nu vor să se plictisească. Unul dintre participanți este un tânăr comerciant pe nume Muley. El spune <a href="https://talesandbedtimestories.blogspot.com/2022/04/story-of-little-muck-wilhelm-hauff.html" target="_blank">povestea lui Muc Cel Mic</a>.<br /><br />
În copilărie, Muley a cunoscut o persoană mică pe nume Muc Cel Mic, care locuia în orașul său natal, Nicheea, din Turcia. Muc Cel Mic locuia singur într-o casă, pe care o părăsea rar. Datorită siluetei sale deformate și a îmbrăcămintei sale nepotrivite, Muley și prietenii lui l-au făcut mereu de râs. Într-o zi, au fost extrem de răi cu el. După aceea, tatăl lui Muley i-a dat 50 de lovituri cu o nuia. După primele 25 de lovituri i-a spus povestea lui Muc Cel Mic.<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="3884573373" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><blockquote>
fragment<br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://3.bp.blogspot.com/_i6co2fwMbTo/TMqQ3dfaOSI/AAAAAAAAMbw/h0QeXM8YXHc/s1600/Muc+Cel+Mic.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://3.bp.blogspot.com/_i6co2fwMbTo/TMqQ3dfaOSI/AAAAAAAAMbw/h0QeXM8YXHc/s1600/Muc+Cel+Mic.jpg" /></a></div>
Pe vremea cind eram copil, traia in orasul meu, Nicheea, un om caruia i se zicea Muc cel Mic. Avea o infatisare tare ciudata. Stiti cum arata? Desi era un flacau batran nu masura in inaltime mai mult de citeva picioare, iar trupul lui cel mic ,si plapind, ca o aschie, purta un cap mare, mare de tot infasurat intr-un turban si mai mare.<br />Era imbracat de tot hazul, cu o farama de feregea de sub care se zareau niste salvari largi, incinsi cu un briu lat, iar in briu era infipt un hanger atit de lung, ca anevoie iti puteai da seama daca, Muc isi poarta hangerul sau hangerul il poarta pe el. Mergea tirindu-si picioarele din pricina imineilor uriasi si-mi stirnea o pofta nebuna de sotii omuletul acesta incaltat cu doua barcute.<br />
N-am să-l uit pe Muc cel mic cît voi träi poate și fiindcă, din pricina lui, am mincat o data” de la tata o bătaie soră cu moartea. Apoi, ca lecția sä fie depliná, tata mi-a istorisit povestea micului Muc, care era copilul unui om de vază din Nicheea. Avusese bietul de el o copilărie tare trista din pricina înfățişării lui atât de ciudată. Tată-său nu-l prea băgase în seamä, iar când bătrânul murise, neamurile îl gonìseră pe băiat, îndemnîndu-l să-şi caute norocul în lumea largă.
</blockquote><br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="3884573373" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<b>"Muc Cel Mic" de Wilhelm Hauff</b><br />
<iframe class="scribd_iframe_embed" data-aspect-ratio="0.7931338028169014" data-auto-height="true" frameborder="0" height="600" scrolling="no" src="https://www.scribd.com/embeds/40398862/content?start_page=1&view_mode=scroll&access_key=key-1x76b40bo1v68i6iowj9" tabindex="0" title="Wilhelm Hauff - Muc Cel Mic" width="100%"></iframe>
<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="3884573373" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><b>Cuvinte cheie:</b> Biblioteca online, Biblioteca virtuala, Carti online, Carti virtuale, Citeste online, Pdf, Word, Descarca, Download carti, citeste carti, carti electronice, literatura,Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4520038320956951619.post-61015773174281759422022-04-14T07:40:00.002+03:002022-04-14T07:40:47.180+03:00Citește online Imitațiunea lui Cristos de Thomas a KempisCitește online cartea electronucă "Imitațiunea lui Cristos" scrisă de călugarul Thomas a Kempis.<br />
Imitațiunea lui Cristos, de Thomas à Kempis, este o carte de devoțiune creștină compusă pentru prima dată în latină medievală ca Imitatio Christi / De Imitatione Christi (c. 1418–1427). Textul devoțional este împărțit în patru cărți de instrucțiuni spirituale detaliate: (I) „Sfaturi utile ale vieții spirituale”, (II) „Directive pentru viața interioară”, (III) „Despre consolarea interioară” și (IV) „ Despre Sfântul Sacrament”. Abordarea devoțională a Imitației lui Hristos pune accent pe viața interioară și retragerea din treburile laice ale lumii, spre deosebire de imitarea activă a lui Hristos practicată de alți călugări. Devoțiunea cărților subliniază devotamentul față de Euharistie ca element cheie al vieții spirituale.<br />
<script async src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"
crossorigin="anonymous"></script>
<ins class="adsbygoogle"
style="display:block; text-align:center;"
data-ad-layout="in-article"
data-ad-format="fluid"
data-ad-client="ca-pub-3000694417355382"
data-ad-slot="3884573373"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><blockquote>
fragment<br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://2.bp.blogspot.com/_i6co2fwMbTo/TNKUyHkigPI/AAAAAAAAMdg/ll86OVOW9Do/s1600/Imitatiunea+lui+Cristos.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://2.bp.blogspot.com/_i6co2fwMbTo/TNKUyHkigPI/AAAAAAAAMdg/ll86OVOW9Do/s1600/Imitatiunea+lui+Cristos.jpg" /></a></div>
Imitatiunea lui Cristos vorbeste atît de frumos de la sine, încît s-ar putea dispensa de orice prezentare. Cîteva cuvinte nu vor fi totusi inutile, pentru a oferi cititorului nostru o cît de sumara orientare în fundalul istoric si sensul acestei opere, una din marile carti ale umanitatii, floare a darurilor, distilînd unele dintre cele mai alese arome ale spiritualitatii crestine dintotdeauna. Aparuta si circulata, initial, sub forma de copii manuscrise, putin înainte de inventia tiparului, în acel veac al XV-lea, - care gratie descoperirii lui Gutenberg, avea sa revolutioneze mijloacele comunicarii si ale culturii scrise -, Imitatio Christi a beneficiat, îndata dupa iesirea de sub teasc a primelor biblii, de un numar atît de impresionant de editii, încît a tine socoteala lor ar însemna a însirui cifre rivalizînd, poate, doar cu cele reflectînd nenumaratele reeditari ale sfintelor Scripturi, în cele mai diverse limbi ale pamîntului. Într-adevar, foarte aproape de Biblie si Evanghelii, Imitatiunea lui Cristos se dovedeste a fi dobîndit, de-a lungul epocilor, statutul unei carti ce nu cunoaste învechirea, ramînînd - de cinci veacuri încoace -, mereu proaspata si la fel de actuala, în pofida trecerii timpului si a diversitatii ariilor în care si-a iradiat mesajul. </blockquote><br />
<script async src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"
crossorigin="anonymous"></script>
<ins class="adsbygoogle"
style="display:block; text-align:center;"
data-ad-layout="in-article"
data-ad-format="fluid"
data-ad-client="ca-pub-3000694417355382"
data-ad-slot="3884573373"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><b>"Imitatiunea lui Cristos" de Thomas a Kempis</b><br />
<iframe class="scribd_iframe_embed" title="Thomas Kempis - Imitatiunea Lui Cristos" src="https://www.scribd.com/embeds/91490822/content?start_page=1&view_mode=scroll&access_key=key-2nbh8ipn84635zxi3mwy" tabindex="0" data-auto-height="true" data-aspect-ratio="null" scrolling="no" width="100%" height="600" frameborder="0"></iframe>
<br />
<script async src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"
crossorigin="anonymous"></script>
<ins class="adsbygoogle"
style="display:block; text-align:center;"
data-ad-layout="in-article"
data-ad-format="fluid"
data-ad-client="ca-pub-3000694417355382"
data-ad-slot="3884573373"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><b>Cuvinte cheie:</b> Biblioteca online, Biblioteca virtuala, Carti online, Carti virtuale, Citeste online, Pdf, Word, Descarca, Download carti, citeste carti, carti electronice, literatura,Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4520038320956951619.post-1327614452834236722022-04-13T08:23:00.002+03:002022-04-13T08:23:30.653+03:00Citeste online cartea La Răscruce de Vânturi de Emily BronteCiteste online cartea electronică roman de dragoste "La Răscruce de Vânturi" scrisa de autoarea Emily Bronte. În romanul "La Răscruce de Vânturi" este vorba de dragostea dintre doi tineri, Heathcliff și Catherine. Cei doi erau sortiți ca toată lumea să fie împreună, dar toată lumea era împotriva lor.<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="3884573373" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><blockquote>
fragment<br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/_i6co2fwMbTo/TMqYj99KwII/AAAAAAAAMb4/734din7GCoc/s1600/La+rascruce+de+vanturi.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://4.bp.blogspot.com/_i6co2fwMbTo/TMqYj99KwII/AAAAAAAAMb4/734din7GCoc/s1600/La+rascruce+de+vanturi.jpg" /></a></div>Adineauri m-am întors din vizita făcută posacului meu proprietar şi vecin, singura făptură care ar putea să mă mai tulbure aici! Într-adevăr, am poposit într-un ţinut minunat! Desigur că n-aş fi putut alege, din toată Anglia, un loc mai la adăpost de orice frământare omenească. Un desăvârşit rai al mizantropilor; iar domnul Heathcliff şi cu mine suntem parcă anume făcuţi să ne înfruptăm din acest ţinut al dezolării. Straşnic bărbat! Totuşi, nu cred că şi-a închipuit cum mi s-a încălzit inima de simpatie pentru el când, apropiindu-mă călare, am văzut că ochii lui negri se întunecă bănuitori sub sprâncene şi că la auzul glasului meu îşi vâră, cu o hotărâre acră, degetele şi mai adânc în jiletcă.<br />— Domnul Heathcliff? l-am întrebat. <br />Răspunsul a fost un semn făcut din cap.<br />— Sunt Lockwood, noul dumneavoastră chiriaş, domnule. Am luat asupră-mi îndrăzneala să vin în vizită la dumneavoastră imediat după sosirea mea aici. Nădăjduiesc că nu v-am plictisit prea mult stăruind să închiriez Thrushcross Grange. Am auzit ieri că aţi avea oarecare griji...<br />— Thrushcross Grange e proprietatea mea, domnule, m-a întrerupt el schimonosindu-şi faţa, şi, dacă mi-ar da mâna, n-aş îngădui nimănui să mă plictisească; intră!</blockquote><br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="3884573373" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><b>"La Rascruce de Vanturi" de Emily Bronte</b><br />
<iframe class="scribd_iframe_embed" data-aspect-ratio="0.7729220222793488" data-auto-height="true" frameborder="0" height="600" scrolling="no" src="https://www.scribd.com/embeds/239334106/content?start_page=1&view_mode=scroll&access_key=key-UcT3Vt8Gx5QUDi3FJdnF" tabindex="0" title="Bronte, Emily - La Rascruce de Vanturi" width="100%"></iframe><br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="3884573373" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><b>Cuvinte cheie:</b> Biblioteca online, Biblioteca virtuala, Carti online, Carti virtuale, Citeste online, Pdf, Word, Descarca, Download carti, citeste carti, carti electronice, literatura,Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4520038320956951619.post-79113090309232382692022-04-13T07:52:00.004+03:002022-04-17T19:44:46.575+03:00Liceenii în Alertă de George Sovu - carte electronicăCiteste online cartea "Liceenii în Alertă" scrisa de scriitorul roman George Sovu. Citeste cartea electronica: "Liceenii in Alerta" disponibila in biblioteca noastra online.<br /><br />
<b>Citeste si</b><br /><a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/2022/04/citeste-online-liceenii-de-george-sovu.html">Liceenii</a><br />
<a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/2014/01/rock-roll-de-george-sovu-carte.html">Liceenii Rock'n Roll</a><br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="3884573373" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />Daca doriti sa cumparati cartea in format clasic, o puteti face din <a href="http://bit.ly/1aMhDfq" rel="nofollow" target="_blank">libraria Elefant.ro</a>. Pretul ei este 13,05 lei.<br /><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://3.bp.blogspot.com/-XD74L_jP3Fg/UuuL08h3S2I/AAAAAAAAmcc/10wZRmRtNfQ/s1600/George+Sovu+-+Liceenii+in+Alerta.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" src="http://3.bp.blogspot.com/-XD74L_jP3Fg/UuuL08h3S2I/AAAAAAAAmcc/10wZRmRtNfQ/s1600/George+Sovu+-+Liceenii+in+Alerta.jpg" width="140" /></a></div>
<b>Titlu</b>: Liceenii in Alerta<br />
<b>Autor</b>: George Sovu<br />
<b>Domeniu</b>: Fictiune, Literatura de divertisment, Dragoste<br />
<b>Editura</b>: Universitara<br />
<b>Anul aparitiei</b>: 2008<br />
<b>Tip coperta</b>: Brosata<br />
<b>Numar pagini</b>: 174<br /><br />
<b><span style="font-size: large;"><span style="background-color: orange;"><a href="http://bit.ly/1aMhDfq" rel="nofollow" target="_blank">Comanda cartea</a></span></span><br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="3884573373" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><b>Despre cartea "Liceenii in Alerta"</b> <br /><br />
<br /></b>Despre George Sovu<br />George Nicolae Șovu (n. 30 ianuarie 1931, comuna Țițești, județul Argeș) este un romancier, autor de proză scurtă, scenarist, inspector școlar, autor de manuale de limbă și literatură română. Este autorul scenariilor pentru celebra serie de filme Liceenii..<b><br /><br />
<br /><b>fragment</b><br /></b>... Blocul îi era cunoscut. O urmărise o dată, anul trecut, du la liceu până aici. Şerban o însoţea. El se păstrase la zece-cincisprezece paşi în urma lor, printre oameni. Cei doi discutau, râdeau, erau fericiţi. Nu le păsa de altcineva. Deci nu l-au observat.<br />Atunci văzuse unde a intrat Dana. Ştia blocul, ştia scara, nu cunoştea etajul şi apartamentul. Aşa că, acum... cerceta balcoanele, mutându-şi, pe rând, privirile de la unul la altul, îi veni să râdă. Zâmbi doar... „Romeo, ignoratul, necunoscutul, nefericitul <a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/2022/04/cartea-romeo-si-julieta-william-shakespeare.html">Romeo o caută pe Julieta</a>! ... Hm! îşi spuse mai departe Mihai, eşti de plâns, băiete!”<br />Scrisorile - zecile de scrisori pe care i le scrisese astă-vară - se aflau în buzunarul interior de la geacă. Le pipăi. I se făcu, dintr-o dată, cald. De ciudă... Se dezbrăcă.<br />„Şi ziceai că te-ai vindecat! Poftim! De ce-ai mai luat scrisorile cu tine? O să i le arăţi vreodată? Iar aici - ce cauţi? Ai venit să numeri balcoanele?...”<br />— Mihai, ce faci? auzi el, tocmai atunci.<br />Tresărind, întoarse capul... Dana se afla în faţa lui. Dana cea frumoasă, cu ochii ei căprui şi catifelaţi, cu părul negru, uşor ondulat, acum tuns scurt, cu faţa bronzată, cu trupul zvelt şi unduitor. Îi zâmbea. Pe chipul ei se citeau mirare şi bucurie totodată.<br />— Bună, Dana! reuşi să spună. Să vezi... eu... am venit... să-mi cumpăr nişte caiete.<br />Fata privi în jur. Lângă ei se afla doar un chioşc cu legume şi fructe...<br />Mihai zâmbi stânjenit.<br />Dana începu să râdă. Băiatul o urmă. Râdeau amândoi. Li se întâmpla aceasta pentru prima dată...<br />— Îmi pare bine ci te văd! spuse Dana cu glas sincer.<br />— Şi mie! răspunse Mihai.<br />— A trecut o vară întreagă.<b><br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="3884573373" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><b>George Sovu - Liceenii in Alerta</b><br />
<iframe class="scribd_iframe_embed" data-aspect-ratio="0.7057902973395931" data-auto-height="true" frameborder="0" height="600" scrolling="no" src="https://www.scribd.com/embeds/186389436/content?start_page=1&view_mode=scroll&access_key=key-13oa79fwnhdfcd1wsyq5" tabindex="0" title="George Sovu - Liceenii in Alerta [v. 1.0]" width="100%"></iframe><br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="3884573373" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />Vezi si:<br />
</b>ultimele carti adaugate<br />
Autori
Autori la inceput
Dex Online - BiblioDex<br />
Cuvinte cheie: Biblioteca online, Biblioteca virtuala, Carti online, Carti virtuale, Citeste online, Pdf, Word, Descarca, Download carti, citeste carti, carti electronice, literaturaUnknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4520038320956951619.post-48880268155972753092022-04-13T07:38:00.001+03:002022-04-13T07:54:08.921+03:00Citește online Liceenii de George SovuCitește online cartea roman românesc de dragoste "Liceenii" scrisă de scriitorul roman George Sovu. Citeste cartea electronica: "Liceenii" disponibila in biblioteca noastra online.<br /><br /><b>Citeste si</b><br /><a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/2022/04/liceenii-in-alerta-de-george-sovu-carte.html">Liceenii în alertă</a><br />
<a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/2014/01/rock-roll-de-george-sovu-carte.html">Liceenii Rock'n Roll</a><br />
<br /><blockquote>Daca doriti sa cumparati cartea in format clasic, o puteti face din <a href="http://bit.ly/1aMccNK" rel="nofollow" target="_blank">libraria Elefant.ro</a>. Pretul ei este 9.75 lei.<br /><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://2.bp.blogspot.com/-jJPqBRw4NIc/Uut8SsMlX4I/AAAAAAAAmcA/QKEAm0vGSy8/s1600/George+Sovu+-+Liceenii.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" src="http://2.bp.blogspot.com/-jJPqBRw4NIc/Uut8SsMlX4I/AAAAAAAAmcA/QKEAm0vGSy8/s1600/George+Sovu+-+Liceenii.jpg" width="127" /></a></div><b>Titlu</b>: Liceenii<br /><b>Autor</b>: <a href="http://bit.ly/1ekSAPI" rel="nofollow" target="_blank">George Sovu</a><br /><b>Domeniu</b>: Fictiune, Literatura de divertisment, Dragoste<br /><b>Editura</b>: Universitara<br /><b>Anul aparitiei</b>: 2008<br /><b>Tip coperta</b>: Brosata<br /><b>Numar pagini:</b> 106<br /><br /><br /><br /><br /><br /><b><span style="font-size: large;"><span style="background-color: orange;"><a href="http://bit.ly/1aMccNK" rel="nofollow" target="_blank">Comanda cartea</a></span></span></b></blockquote><br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="3884573373" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><b>Despre George Sovu</b><br />George Nicolae Șovu (n. 30 ianuarie 1931, comuna Țițești, județul Argeș) este un romancier, autor de proză scurtă, scenarist, inspector școlar, autor de manuale de limbă și literatură română. Este autorul scenariilor pentru celebra serie de filme Liceenii.<br />
<br /><b>fragment</b><br />Ar fi vrut să întrebe..., dar, mai întîi, că nu prea avea pe cine... Pe bunicul? Da! El i–ar fi răspuns cu siguranţă, în modul cel mai sincer! Dar... Şi, de–aici, ar fi putut începe alte întrebări: Nu înţeleg, nepoate... cum, adică?...<br />Pe tatăl lui să–l întrebe?! Da, poate că... Dar, de unde să–l ia? El e aproape tot timpul plecat, pe locomotivă!... Şi, cîte întrebări cărora trebuie, musai, să le găsească răspunsul cel mai potrivit, nu i–or fi pătrunzînd şi lui în ochi şi în suflet, în fiecare zi, ţîşnind din acel orizont ce curge, la nesfirşit, pe două linii... care nu se îmîlnesc niciodată?!...<br />Pe Ionică – prietenul şi colegul de–o viaţă? Păi pe el chiar l–a întrebat!<br />– Nu! Categoric – nu! i–a răspuns. Iar argumentul este logic: ca să se poată „agăţa” – precum zici – acel „ceva” ar trebui să aibă.... tihnă, ca să zic aşa.... Ori, eu... circul! Mă mişc! Veşnic – mă mişc! Asta e! Aşa că... nu! Categoric, nu!<br />Şi, totuşi, nu vi se întîmplă, din cînd în cînd, să vi se agate, aşa, ceva de suflet? Ca, de pildă, o vorbă, un sunet, ofrîntură de melodie, care...<br />Mie – da! Iată, spre exemplificare: "Să înveţi, dragul mamei, să înveţi... căci singura zestre ce nu se pierde este învăţătura!"... Aşa mi–a spus ea, mama, înainte de a închide ochii pentru totdeauna... Dar nu ştiu cum, nu ştiu cum acest ceva, atît de preţios s–a... pierdut de mine, în timpul mişcării prin viaţă – cum ar spune Ionică. S–a pierdut şi eu aproape că am uitat îndemnul! Poate că şi de aceea... Uite însă că, în vara care a trecut..<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="3884573373" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><b>Ciește cartea electronică Liceenii de George Sovu</b><br />
<iframe class="scribd_iframe_embed" data-aspect-ratio="0.7068965517241379" data-auto-height="true" frameborder="0" height="600" scrolling="no" src="https://www.scribd.com/embeds/213494525/content?start_page=1&view_mode=scroll&access_key=key-1cio56ha640ubq2zpo6b" tabindex="0" title="George Sovu Liceenii" width="100%"></iframe><br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="3884573373" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />Vezi si: ultimele carti adaugate, Autori<br />
Cuvinte cheie: Biblioteca online, Biblioteca virtuala, Carti online, Carti virtuale, Citeste online, Pdf, Word, Descarca, Download carti, citeste carti, carti electronice, literaturaUnknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4520038320956951619.post-73230848737318014182022-04-13T07:24:00.010+03:002022-04-13T07:24:56.262+03:00Citeste online povestirea Stejarul din Borzești de Eusebiu CamilarCiteste online cartea povestire istorică "Stejarul din Borzești" scrisa de autorul Eusebiu Camilar.<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="3884573373" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><blockquote>
fragment<br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://2.bp.blogspot.com/_i6co2fwMbTo/TNe1N3swMBI/AAAAAAAAMec/GO2IVd16Fdc/s1600/Eusebiu+CAMILAR+-+Stejarul+din+Borzesti.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://2.bp.blogspot.com/_i6co2fwMbTo/TNe1N3swMBI/AAAAAAAAMec/GO2IVd16Fdc/s1600/Eusebiu+CAMILAR+-+Stejarul+din+Borzesti.jpg" /></a></div>Ştefan cel Mare îndrăgise plaiurile Moldovei încă din copilărie. Îi plăcea să se joace cu copiii răzeşilor. Toţi îi spuneau Ştefăniţă sau Ştefănucă, şi era bucuria lor când venea prin părţile Trotuşului. Mic, îndesat, sprinten şi ager, nu-l putea nimeni întrece în aruncarea săgeţilor către uli. Avea ochi albaştri, părul inelat. Purta şi zale uşoare. Şi nişte pinteni frumoşi. Aşa îl aducea părintele său, Bogdan voievod, dinainte, pe şa, arătându-i frumuseţi şi bogăţii pe întinsurile patriei, de la Suceava-n jos, dar lui Ştefan îl plăceau cel mai mult împrejurimile Borzeştilor, unde se afla un stejar uriaş, rotund în coroană, gros cât să-l cuprindă patru oameni. Acolo se aduna Ştefan cu copiii de prin partea locului. Toţi dădeau chiote că s-au întâlnit, îndată începea joaca. După ce se minunau de dibăcia lui Ştefan la săgetarea ulilor, prindeau să se joace „de-a tătarii”. Se despărţeau în două cete : cei din ceata lui Ştefan erau moldovenii, cei din ceata a doua erau tătarii, în frunte cu puiul de răzeş Mitruţ. <br />Pe vremea aceea Moldova era pământ al năvălirilor. Veneau tătarii şi-i pârjoleau până şi iarba. Erau arse satele şi cetăţile. Oamenii erau legaţi cu juvăţul de gât şi duşi la robie. <br />Când bătea vestea rea dinspre vadurile năvălitorilor, s-aprindeau focuri pe dealuri, căci aşa era ştafeta de pe atunci, a moldovenilor: se aprindea un foc mare tocmai pe Prut, în culmea unui deal mare, şi-l zăreau alţi pândari, de pe alte dealuri, şi aşa focurile s-aprindeau unul după altul, din deal în deal, până sub pădurile Sucevei. Aşa afla domnul de primejdie. Îşi aduna oştile de ţară şi oştile în leafă, să ţină piept cumpenei. Dar tătarii erau mai tari şi nu mai avea pace sărmana Moldovă ! Oamenii fugeau în codru şi-n munte, în timp ce semănăturile ardeau şi satele erau şterse de pe faţa pământului. </blockquote><br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="3884573373" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><b>"Stejarul din Borzesti" de Eusebiu Camilar</b>
<iframe class="scribd_iframe_embed" data-aspect-ratio="0.7592592592592593" data-auto-height="true" frameborder="0" height="600" scrolling="no" src="https://www.scribd.com/embeds/191432651/content?start_page=1&view_mode=scroll&access_key=key-7x4s8wrxtwc7z8e5k93" tabindex="0" title="Stejarul din Borzeşti de Eusebiu Camilar" width="100%"></iframe><br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="3884573373" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><b>Cuvinte cheie:</b> Biblioteca online, Biblioteca virtuala, Carti online, Carti virtuale, Citeste online, Pdf, Word, Descarca, Download carti, citeste carti, carti electronice, literatura,Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4520038320956951619.post-88460954931598161152022-04-11T17:46:00.000+03:002022-04-11T17:46:15.842+03:00Citește online cartea Poveste de Iubire de Erich SegalCiteste online cartea roman de dragoste "Poveste de Iubire (Love Story)" scrisa de Erich Segal.<br />
Cartea electronică Love Story este povestea a doi studenți a căror dragoste le permite să depășească adversitățile pe care le întâmpină în viață: Oliver Barrett, un moștenitor al averii și moștenirii Barrett, și Jennifer Cavilleri, fiica inteligentă a unui brutar din Rhode Island. Se aștepta ca Oliver (Ollie) să preia controlul asupra imperiului de afaceri al tatălui său, în timp ce Jennifer (Jenny) era la o specializare în muzică și studia la Radcliffe College și plănuia să studieze la Paris. Din lumi foarte diferite, Oliver și Jenny sunt imediat atrași unul de celălalt și dragostea lor se adâncește, dar...
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="3884573373" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><blockquote>fragment<br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/_i6co2fwMbTo/TM_pnAdOpOI/AAAAAAAAMdE/xvfgzna1tjw/s1600/Love+Story.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://4.bp.blogspot.com/_i6co2fwMbTo/TM_pnAdOpOI/AAAAAAAAMdE/xvfgzna1tjw/s1600/Love+Story.jpg" /></a></div>
Ce-ar fi de spus in legatura cu o fata de 25 de ani care a murit?<br /> Ca era frumoasa. Si inteligenta.<br />Ca-i placea Mozart si Bach. Si The Beatles. Si eu. Intr-o zi, cand ma innebunise mai mult decat de obicei cu aceste preferinte ale ei, am intrebat-o care era in definitiv ordinea. Mi-a raspuns cu un suras: “Alfabetica”. Zambeam si eu pe atunci. Cand stau acum sa ma intreb, nu stiu daca in ordinea ei alfabetica tinea cont de numele meu sau de prenumele meu: in primul caz, as fi venit dupa Mozart; in al doilea, undeva intre Bach si The Beatles. Oricum, nu eram cel dintai, ceea ce, dintr-un motiv stupid, ma cam scotea din sarite: fusesem deprins de mic cu ideea ca trebuie sa fiu intotdeauna primul la toate. Mostenire de familie, daca puteti pricepe una ca asta.<br /> In semestrul intai al ultimului an de colegiu, luasem obiceiul sa frecventez sala de lectura a bibliotecii Radcliffe. Si nu doar asa ca sa ma aflu in treaba : recunosc ca nu ma omoram cine stie ce cu studiul, si ca-mi placea destul de mult sa-mi plimb privirile peste tot prin jur. Dar sala de la colegiul Radcliffe era linistita, nu ma stia nici dracu’, iar cartile de care aveam nevoie erau mult mai putin solicitate.</blockquote><br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="3884573373" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><span style="font-size: large;"><b>"Poveste de Iubire (Love Story)" de Erich Segal</b></span><br />
<iframe class="scribd_iframe_embed" data-aspect-ratio="0.7729220222793488" data-auto-height="true" frameborder="0" height="600" scrolling="no" src="https://www.scribd.com/embeds/77623555/content?start_page=1&view_mode=scroll&access_key=key-fqtzcuc3p27oeyjm8ya" tabindex="0" title="Erich Segal - Poveste de Iubire" width="100%"></iframe><br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="3884573373" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><b>Cuvinte cheie:</b> Biblioteca online, Biblioteca virtuala, Carti online, Carti virtuale, Citeste online, Pdf, Word, Descarca, Download carti, citeste carti, carti electronice, literatura,Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4520038320956951619.post-17656753986664903942022-04-11T17:21:00.001+03:002022-04-11T17:21:31.927+03:00Citeste cartea Crucea de Gheață de Lino AldaniCitește online cartea roman science fiction "Crucea de Gheață" scrisă de scriitorul italian Lino Aldani. Cartea electronică Crucea de Gheață spune povestea lui Francisco Morales de Alcàntar, un om născut în anul 2205 într-o familie de țărani de pe planeta Marte. Francisco este remarcat de părintele Gonzales, care îl aduce la seminar, iar de acolo, părintele Francisco pleacă pentru a evangheliza populațiile extraterestre din univers.<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="3884573373" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><blockquote>
fragment<br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://2.bp.blogspot.com/_i6co2fwMbTo/TNJ9-ffGXHI/AAAAAAAAMdY/WMalrrpaeoc/s1600/Aldani+Lino_Crucea+de+gheata.png" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://2.bp.blogspot.com/_i6co2fwMbTo/TNJ9-ffGXHI/AAAAAAAAMdY/WMalrrpaeoc/s1600/Aldani+Lino_Crucea+de+gheata.png" /></a></div>
Prin vitraliile de culorile rubinului şi smaraldului se cernea o lumină difuză ce făcea imbietoare penumbra bisericii, asemeni unui cantec potolit, pe fondul căruia era plăcut să rumegi amintiri şi să-ţi propui lucruri demne de a fi făcute. <br />Părintele Francisco privea mulţumit grinzile şi stalpii de susţinere făcuţi din trunchiuri tari de koa-koa, pipăia pereţii din lemn maroniu, coloanele interioare şi traversele in patru muchii ale altarului, lăsand să-i scape din cand in cand gemete de plăcere, mici icnete fericite, reprimate zadarnic. <br />Eusebio ţopăia pe langă el in tăcere, oprindu-se cand părintele Francisco se oprea, atent la fiecare cuvant al lui, mereu dispus să-l aprobe. <br />— Vezi bine, Eusebio — zicea misionarul cu vocea lui melodioasă, aproape ca un murmur — cum credinţa ajunge să mişte munţii din loc. Dacă in urmă cu vreo patru luni ţi-aş fi spus că acest lăcaş va fi aşa cum il vezi acum, ai fi zambit, răspunzandu-mi cu neincredere. Părea o treabă imposibilă, un vis cu ochii deschişi, in sfarşit, un miracol. Iar acum il poţi atinge cu mana. Ei da, am fost grozavi, tu şi cu mine. Şi ceilalţi — Gabriel, Felipe, Ignacio, Miguel şi restul oamenilor harnici de pe Geron, toţi aceia care s-au străduit pentru ca biserica asta să răsară din neant, spre binele nostru şi intru slava lui Dumnezeu. Eşti mulţumit ?
</blockquote><br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="3884573373" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><b>"Crucea de Gheata" de Lino Aldani</b><br />
<iframe class="scribd_iframe_embed" data-aspect-ratio="null" data-auto-height="true" frameborder="0" height="600" scrolling="no" src="https://www.scribd.com/embeds/21032464/content?start_page=1&view_mode=scroll&access_key=key-1gyi4axop6vievcqlr2i" tabindex="0" title="Lino Aldani-Crucea de Gheata" width="100%"></iframe><br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="3884573373" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><b>Cuvinte cheie:</b> Biblioteca online, Biblioteca virtuala, Carti online, Carti virtuale, Citeste online, Pdf, Word, Descarca, Download carti, citeste carti, carti electronice, literatura,Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4520038320956951619.post-23693863126650385302022-04-10T13:19:00.000+03:002022-04-10T13:19:03.617+03:00Citește cartea Cuțitul în ceafă (13 la cină) de Agatha ChristieCitește online cartea roman polițist "Cuțitul în ceafă sau 13 la cină" scrisă de Agatha Christie.<br /><br />
Cuțitul în ceafă sau 13 la cină (în engleză Lord Edgware Dies) este o lucrare de ficțiune polițistă a scriitoarei britanice <a href="https://bibliotecaromanaonline.blogspot.com/2019/02/agatha-christie.html">Agatha Christie</a>, publicată în Marea Britanie de Collins Crime Club în septembrie 1933 și în SUA de Dodd, Mead and Company mai târziu în același an sub titlul de Thirteen at Dinner (Treisprezece la cină).<br /><br />
Romanul Cuțitul în ceafă sau 13 la cină îi prezintă pe Hercule Poirot, Arthur Hastings și inspectorul șef Japp. O actriță americană căsătorită cu Lord Edgware îi cere lui Poirot să o ajute să divorțeze de soțul ei. Poirot acceptă să o ajute, întâlnindu-se cu soțul ei. În acea seară, actrița este văzută la o cină cu treisprezece invitați, care are asociată o superstiție. În dimineața următoare, Lord Edgware și o altă actriță americană sunt găsiți uciși, fiecare la propriile case. Poirot investighează.<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="3884573373" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgMXbTxewgYiIidYD1ACVR-MZ5bjapx2gFu2lNK0CXCpBzFDHvuKBPQ5CdN5rXt89OnNMoRyxD4hV8vnS76CEupYpD2VeC6mP7e2ZOPzza72Uj8jknfYSFUUubEMpbECKsg_67M13Gz_R0IhymP69qwgRtTlSOAr0JmducdO_zuMmgKIpjmxB14p3zg2w/s1277/Cutitul%20in%20Ceafa.jpg" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="1277" data-original-width="904" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgMXbTxewgYiIidYD1ACVR-MZ5bjapx2gFu2lNK0CXCpBzFDHvuKBPQ5CdN5rXt89OnNMoRyxD4hV8vnS76CEupYpD2VeC6mP7e2ZOPzza72Uj8jknfYSFUUubEMpbECKsg_67M13Gz_R0IhymP69qwgRtTlSOAr0JmducdO_zuMmgKIpjmxB14p3zg2w/w142-h200/Cutitul%20in%20Ceafa.jpg" width="142" /></a></div><br /><b>fragment</b><br />Lumea uită uşor: indignarea intervenită cu ocazia asasinatului lui George Alfred Saint-Vincent Marsh, baronul Edgware, s-a spulberat deja pentru a lăsa loc noilor evenimente.<br />În timpul procesului, numele prietenului meu Hercule Poirot n-a fost citat niciodată, îndeplinindu-i-se astfel propria dorinţă de a rămâne în umbră. El era mulţumit dacă laurii puteau fi decernaţi altora.<br />Poirot considera această afacere ca un eşec şi, de altfel, repeta oricui vroia să-l asculte, că orice reflecţie cu totul întâmplătoare a vreunui trecător de pe stradă l-ar fi îndrumat pe pista cea bună.<br />În acelaşi timp, pentru a descoperi întregul adevăr în această dramă, era nevoie de geniul lui Hercule Poirot, căci fără el, această crimă ar fi rămas probabil nepedepsită.<br />Apreciez momentul când a venit la mine dezvăluindu-mi toate detaliile acestei întâmplări tenebroase şi sunt sigur că astfel voi satisface din plin dorinţele unei persoane încântătoare care a fost implicată.<br />Îmi amintesc de seara când, aşezat în micul, cochetul şi atât de ordonatul salon al lui Poirot, ascultam relatările acestuia cu privire la moartea lordului Edgware.<br />Precum celebrul detectiv belgian, voi începe şi eu cu reprezentaţia ce a avut loc în luna iunie a anului trecut, într-un teatru londonez, unde vedeta americană - Carlotta Adams - atrăgea mulţimea.<br />Cu un an în urmă, Carlotta Adams dăduse două matinee care aveau să obţină un succes triumfal. În momentul în care-mi încep istorisirea, ea îşi ducea la bun sfârşit un angajament pe trei săptămâni ce avea să se încheie a doua zi.<br />Carlotta excela în sketchuri în care juca singură, fără schimbări de costume sau de decoruri. Părea a fi capabilă de a se exprima în orice limbă cu aceeaşi uşurinţă. Una dintre scenetele sale se petrecea seara, într-un hotel cosmopolit, ea interpretând pe rând rolurile cele mai variate: turişti americani sau ger¬mani, diferiţi membri ai unei familii engleze aflate în călătorie, nobili ruşi ruinaţi, servitori stilaţi... Toate aceste personaje se încarnau în ea, succesiv, cu o uluitoare veridicitate, sub ochii fascinaţi ai publicului.<br /><br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="3884573373" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><b>Citește online electronică tradusă sub titlul "Cuțitul în ceafă" de Agatha Christie</b><br />
<iframe class="scribd_iframe_embed" data-aspect-ratio="0.7057902973395931" data-auto-height="true" frameborder="0" height="600" scrolling="no" src="https://www.scribd.com/embeds/79977308/content?start_page=1&view_mode=scroll&access_key=key-2k3j478ab2hi52xe0lfq" tabindex="0" title="Agatha Christie- Cutitul in Ceafa (2)" width="100%"></iframe><br /><br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="3884573373" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><b>Citește online electronică tradusă sub titlul "13 la cină" de Agatha Christie</b><br />
<iframe class="scribd_iframe_embed" data-aspect-ratio="0.7044566067240031" data-auto-height="true" frameborder="0" height="600" scrolling="no" src="https://www.scribd.com/embeds/509311557/content?start_page=1&view_mode=scroll&access_key=key-lj2GcwXinHauaFD2RWvD" tabindex="0" title="Agatha Christie - 13 la cina" width="100%"></iframe><br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3000694417355382"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-3000694417355382" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="3884573373" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br /><b>Cuvinte cheie:</b> Biblioteca online, Biblioteca virtuala, Carti online, Carti virtuale, Citeste online, Pdf, Word, Descarca, Download carti, carti electronice, literatura,Unknownnoreply@blogger.com