Romanul - specie a genului epic in proza - literatura
Romanul este specia genului epic, în proză, de mare întindere, cu o acțiune complexă ce se poate desfășura pe mai multe planuri, cu personaje numeroase a căror personalitate este bine individualizată și al căror destin este determinat de trăsăturile de caracter și întâmplările ce constituie subiectul operei. Specia literară apare odată cu burghezia, iar primele romane se adresau mai curând unui public feminin.
Romanul poate fi istoria unui accident, unui incident, poate fi o lume, o lume fictivă, detaliată până la ultima resursă posibilă de imaginație a scriitorului respectiv. Este cea mai adânca formă în scris existentă. Nu e neaparat structurată pe planuri de acțiune, dar implică niveluri de semnificație paralele.
Structura romanului este dialogică, potrivit formalistului rus Bahtin sau panoramică, potrivit altor teoreticieni ai romanelor.
Spunem în mod curent că un roman este o ficțiune în proză de dimensiuni mari. Poate fi un roman de acțiune, polițist, de dragoste poate prezenta valori psihologice sau doar un studiu social.
Cum spunea Raymond Queneau, « nu contează dacă cineva priveÈ™te un număr nedeterminat de personaje aparent reale într-un spaÈ›iu ficÈ›ional prelungit de-a lungul unui număr nedeterminat de pagini sau capitole. Rezultatul va fi întotdeauna un roman».
Naratologia îl definește însă drept o operă extinsă în proză care are forma unei povestiri în cele mai multe dintre cazuri. Romanul este mai lung și mai complex decât o povestire sau o nuvelă și nu respectă restricțiile impuse prezente în teatru sau poezie.
În limba engleza cuvântul "novel" provine din cuvântul italian "novella" care însemna nou. Uneori istoria unei familii se intinde pe mai multe romane si atunci avem de-a face cu o "saga"( Forsythe Saga)
Limbile romanice îl preferă pe roman care provine din romance, poveste de dragoste.
Trăsături ale romanului
Multe romane prezintă aceste trăsături, ......dar în fiecare caz există și excepții:
Romanele au rol de agrement (deși Educația lui Cyrus este un roman didactic).
Romanele au caracter beletristic.
Subiectul unui roman este ficțional în întregime (deși Moby-Dick de Herman Melville conține pe lângă fapte și digresiuni).
Un autor de romane se numește romancier.
Originea termenului
Pe la mijlocul secolului al XII-lea, în Franța "roman" însemna orice scriere care nu era în limba latină (ci într-unul din numeroasele dialecte populare - franceza timpurie). Dezvoltarea prozei începând cu secolul al XIII-lea face ca termenul să capete sensul mai restrâns de lucrare a genului narativ: povestire în care un autor descrie peripețiile unui erou, cavaler, sau în orice caz un personaj remarcabil.
Tipuri de romane
O extraordinară diversificare a suferit romanul, câteva specii ale acestuia putând fi, după conținut:
După curentul literar din care face parte autorul sau, s-au succedat următoarele specii:
Romanul poate fi istoria unui accident, unui incident, poate fi o lume, o lume fictivă, detaliată până la ultima resursă posibilă de imaginație a scriitorului respectiv. Este cea mai adânca formă în scris existentă. Nu e neaparat structurată pe planuri de acțiune, dar implică niveluri de semnificație paralele.
Structura romanului este dialogică, potrivit formalistului rus Bahtin sau panoramică, potrivit altor teoreticieni ai romanelor.
Spunem în mod curent că un roman este o ficțiune în proză de dimensiuni mari. Poate fi un roman de acțiune, polițist, de dragoste poate prezenta valori psihologice sau doar un studiu social.
Cum spunea Raymond Queneau, « nu contează dacă cineva priveÈ™te un număr nedeterminat de personaje aparent reale într-un spaÈ›iu ficÈ›ional prelungit de-a lungul unui număr nedeterminat de pagini sau capitole. Rezultatul va fi întotdeauna un roman».
Naratologia îl definește însă drept o operă extinsă în proză care are forma unei povestiri în cele mai multe dintre cazuri. Romanul este mai lung și mai complex decât o povestire sau o nuvelă și nu respectă restricțiile impuse prezente în teatru sau poezie.
În limba engleza cuvântul "novel" provine din cuvântul italian "novella" care însemna nou. Uneori istoria unei familii se intinde pe mai multe romane si atunci avem de-a face cu o "saga"( Forsythe Saga)
Limbile romanice îl preferă pe roman care provine din romance, poveste de dragoste.
Trăsături ale romanului
Multe romane prezintă aceste trăsături, ......dar în fiecare caz există și excepții:
Romanele au rol de agrement (deși Educația lui Cyrus este un roman didactic).
Romanele au caracter beletristic.
Subiectul unui roman este ficțional în întregime (deși Moby-Dick de Herman Melville conține pe lângă fapte și digresiuni).
Un autor de romane se numește romancier.
Originea termenului
Pe la mijlocul secolului al XII-lea, în Franța "roman" însemna orice scriere care nu era în limba latină (ci într-unul din numeroasele dialecte populare - franceza timpurie). Dezvoltarea prozei începând cu secolul al XIII-lea face ca termenul să capete sensul mai restrâns de lucrare a genului narativ: povestire în care un autor descrie peripețiile unui erou, cavaler, sau în orice caz un personaj remarcabil.
Tipuri de romane
O extraordinară diversificare a suferit romanul, câteva specii ale acestuia putând fi, după conținut:
- Roman de moravuri
- Roman biografic
- Roman autobiografic
- Roman istoric
- Bildungsroman
- Roman fantastic
- Roman science-fiction
- Romanul psihologic
- Roman de aventuri
- Roman polițist
- Roman de dragoste
- Roman de groază
- Roman foileton
- Roman grafic
- Roman fluviu
- Roman cu cheie (a clef]
- Roman de consum
După curentul literar din care face parte autorul sau, s-au succedat următoarele specii:
- Roman realist
- Roman naturalist
- Roman suprarealist
- Roman avangardist
- Roman realist-socialist
- Roman existențialist
- Roman structuralist
- Noul roman francez
- Roman postmodern
- Roman interactiv, pe suport electronic.
Post a Comment