Barbu Ștefănescu Delavrancea


Biografia și cărțile scrise de Barbu Ștefănescu Delavrancea pe care le puteți citi pe site. Proza lui Barbu Ștefănescu Delavrancea care cuprinde povestiri și nuvele, basme, proză poetică dramaturgie - piese de teatru.

Barbu Ștefănescu Delavrancea - Viața timpurie

Barbu Stefanescu Delavrancea s-a născut la 11 aprilie 1858, în mahalaua Delea-Nouă, din bariera Vergului, București, mezinul unei familii modeste. Tatăl, Ștefan „căruță-goală“, pe numele adevărat Ștefan Tudorică Albu, era descendent din familia unor ciobani vrânceni, „strămutat în marginea Bucureștilor, în căutarea unei munci mai rodnice“. Mama lui Barbu, Iana (Ioana sau Ana), era „fiica văduvei Stana din Postrăvari.
 Primii ani de viață și-i petrece în ulița Vergului, în tovărășia tatălui. Părinții l-au dat în primire diaconului  Ion Pestreanu, „să-l învețe slovele noi și să citească“. Intră elev la Școala de Băieți Nr. 4, în anul următor a trecut la Școala Domnească, pentru clasele a III-a și a IV-a. În registrele matricole era trecut numele de Ștefănescu Barbu.

Barbu Ștefănescu Delavrancea - Debutul literar

Publică poezii în perioada  1878 în ziarul România liberă, tot de atunci datează primul său volum, placheta de poezii Poiana lungă.  Amintiri, semnată doar cu prenumele Barbu
 În perioada 1880 - 1882, Barbu Ștefănescu publică în România liberă foiletoanele intitutale Zig-Zag, semnând cu pseudonimul Argus
 După un scurt popas la Paris (1882 - 1884), pentru a-și termina  studiile juridice, Delavrancea publică în 1885 volumul de nuvele Sultănica.

Barbu Ștefănescu Delavrancea - Opera

 Proza lui Barbu Ştefănescu Delavrancea cuprinde povestiri, precum acelea din ciclul “Odinioară”, în care se narează întâmplări din trecut sau se prelucrează motive folclorice (“Neghiniţă”, “Poveste”, “Departe, departe”), schiţe precum “Bunicul” şi “Bunica”, “Sorcova”, în care se descriu scene din copilărie.
De asemenea, un mare interes îl prezintă şi nuvelele lui Barbu Ştefănescu Delavrancea, precum “Hagi Tudose”, “Irinel”, etc
Dramaturgia cuprinde Trilogia Moldovei: Apus de soare (1909), Viforul (1909), Luceafărul (1910). A mai scris A doua conştiinţă, Irinel (1912), Hagi-Tudose (1913)

Cărțile lui Barbu Ștefănescu Delavrancea

Nuvele și povestiri
Sultănica (1885)
Apă și foc
Sorcova (1885)
Odinioară
De azi și de demult
Văduvele
Liniște (1887)
Paraziții (1892)
Trubadurul (1887)
Zobie
Milogul
Înainte de alegeri
Iancu Moroiu
Domnul Vucea
Bursierul
Șuier
Răzmerița
Bunicul
Bunica
Boaca și Onea
Micuții
Angel Demetriescu
Irinel
Hagi-Tudose (1903)

Basme
Neghiniță
Norocul dracului
Moș Crăciun
Palatul de cleștar
Dăparte, dăparte
Poveste
Stăpânea odată (1909)

Proză poetică
Nu e giaba cafea
Sadi-el-Mahib
Fanta-Cella
Sentino

Dramaturgie
Trilogia Moldovei:
Apus de soare (1909)
Viforul (1910)
Luceafărul (1910)
A doua conștiință
Irinel (1912)
Hagi-Tudose (1912)