Citeste online "Nicolae Iorga - Testamentul politic" de Radu Mihai Crisan

Citeste online cartea "Nicolae Iorga - Testamentul politic" scrisa de Radu Mihai Crisan

fragment
Ca orice om cult şi cu simţire normală îmi iubesc şi eu neamul.  Dar acest sentiment nu are nimic a face cu istoria colonizăriiromane,cumăsurileîmpăratuluiAurelian, cu împrejurările din statul bulgar sau român, cu felul propriu al  întinderii  ungureşti  din  Transilvania(;);  îmi iubesc neamul pentru că e al mieu – şi atâta tot. Dar    pentru    a    scrie istorie n-am nevoie de iubire, nici de        ură;        îmi        trebuiesc        numai        izvoare        şi        minte        sănătoasă     în     atâta     măsură,     câtă     e     de     nevoie     pentru     a     le lumina”5. „Una    din    chestiunile   care,   din   motive   politice,   au   fost  cel  mai  mult  exploatate  împotriva  românilor,  pentru  a   le   tăgădui   existenţa,   în   evul   mediu   timpuriu,   -   ei   apărând, chipurile, printr-un fel de generaţie spontanee, mai   târziu,   de-a   dreptul   pe   teritoriul   pe   care-l   ocupă   şi-l   stăpânesc  acum pe malul stâng al Dunării –, este cea a părăsirii   Daciei   traiane   de   către   Aurelian,   care   ar   fi   pus   să      fie     transportaţi     în     noua     sa     Dacie     de     pe     malul     drept     înşişi provincialii, lăsând în seama barbarilor, goţilor, teritoriul   evacuat,  ca  şi  cum  ar  fi  fost  vreodată  pe  acest  teritoriu   o   Goţie   asemenea   Franciei   francilor,   ori   Lombardiei longobarzilor. Încă   de   multă   vreme,  chiar  fără  a  ţine  seama  de  reprezentanţii    şcolii    ardelene    din    secolul    XVIII6,    au    fost    înfăţişateargumenteîmpotrivauneiaserţiunicarese       bizuie,  în  afara  unui  rezumat  târziu  al  lui  Eutropiu7, care prin  el  însuşi  valorează  aşa  de  puţin8,  pe un singur text, cel al istoriografului lui Aurelian, Flavius Vopiscus”.
Un     retor,     probabil     lipsit     de     pregătire     politică     şi     militară,     căci     nu     există     nici     o     dovadă     că     ar    fi    fost    aceeaşi    persoană    cu    cutare    guvernatordeprovincie.ElscrieînsecolulalIV-lea,înadouajumătate,  şi  adresează  Breviarum-ul  său,  într-o  vreme  în  care,  cum  se  vede,  se  obişnuia  cu  predilecţie  evocarea  amintirilor,  Mansuetudinii    Sale    Împăratului    Valens,    «dominus    Valens,    gothicus    maximus, perpetuus Augustus», carel-ainvitatsăfacăaceastămuncă, de simplă compilaţie, după Vieţile Împăraţilor. El       nu       are       altă       sursă”., Nicolae  Iorga,  Problema  părăsirii  Daciei  de  către  Împăratul  Aurelian,       Comunicare      ţinută      la      Academie      des      Inscriptions      din      Paris,      publicată      în      limba      franceză   în Revue Historique du Sud-Est Européen, Bucureşti, I, 1924, 1-3, p.37-58, în Nicolae Iorga, Studii    asupra    Evului    Mediu    românesc,    Ediţie    îngrijită    de    Şerban    Papacostea,    Editura    Ştiinţifică    şi    Enciclopedică, Bucureşti, 1987, pag. 18, [S.E.M.R.]„Relatarea       sa       ajunge,       încă       de       la       capitolul       consacrat       lui       Traian,       la       pretinsa abandonare a Daciei”.,ibidem8„Într-adevăr,autorulafirmăcă        cuceritorul        a        supus        această        provincie   prin   victoria   sa   asupra   lui   Decebal,   dând   astfel   Romei   un   teritoriu de «zece ori osutădemiidepaşi»,«pecareîldeţin(habent) acum taifalii, victofalii şi tervingii». Aşadar   nu   e  vorba  de  un  stat  care  a  înlocuit  un  altul.  Nu  e  acea   «Gothia»   pe   care,   potrivit   unei   mărturii   a   lui   Orosiu,   Ataulf   s-ar       fi       gândit,       doar      el,      să      o      fondeze,      dar      pe      care      a      sfârşit      prin      a      o      considera        imposibilă.        Nu        sunt        decât        «agri»,        «câmpuri        cultivate»,        aceste      teritorii      de      cultură      pe      care      le      cereau      de      obicei      barbarii,      în      mâinile  unor  popoare de sânge gotic: «taifalii», «victofalii», «tervingii». 

"Nicolae Iorga - Testamentul politic" de Radu Mihai Crisan
citeste cartea pe tot ecranu
descarca cartea in format Pdf


Cuvinte cheie: Biblioteca online, Biblioteca virtuala, Carti online, Carti virtuale, Citeste online, Pdf, Word, Descarca, Download carti, carti electronice, Radu Mihai Crisan