Citeste cartea Plan de evadare de Adolfo Bioy Casares
Citește online cartea "Plan de evadare" scrisă de scriitorul argentinian Adolfo Bioy Casares.
Plan de evadare este un roman al scriitorului argentinian Adolfo Bioy Casares, publicat în 1945 de Emecé. Probabil foarte apropiat de romanul Invenția lui Morel, o lucrare care l-a introdus pe Bioy ca un mare scriitor al literaturii argentiniene, nu a avut acceptarea masivă pe care publicul larg a dat-o primului său roman. Bioy Casares s-a referit la faima diferită dintre cele două lucrări: „Avusesem mare succes, în 1941 și 1942, cu Invenția lui Morel. Se epuizase la unsprezece luni de la publicare (...) În 1945, cartea Plan de evadare nu s-a vândut atât de bine. A fost considerată o lucrare minoră (...) Când a fost tradusă [în franceză], în mod evident, a fost un best-seller."
Plan de evadare a fost distins cu Premiul pentru cea mai bună carte străină, pentru traducerea sa în franceză în 1979. Romanul se remarcă prin imaginația științifică. Dar tensiunea și suspansul sunt dezvoltate și în intrigă și în mod confuz, ca într-un roman polițist. Narațiunea este construită într-un mod puternic evocator și informativ, despre timpul (1914) și locul (Insulele Mântuirii) în care se scurge; Cronica ce susține o simbolistică înaltă.
fragment
Încă nu s-a terminat prima după-amiază pe aceste insule şi am şi văzut ceva atât de grav, încit trebuie să-ţi cer ajutor, fără ocolişuri, fără nici o delicateţe. Voi încerca să mă explic ordonat.
Acesta este primul paragraf al primei scrisori a nepotului meu, locotenentul de marină Enrique Nevers. Dintre prieteni şi rude, se va găsi cine să spună că nemaipomenitele şi uluitoarele lui aventuri par să explice acel ton de alarmă, dar că ei, „intimii" ştiu că adevărata explicaţie o dă caracterul lui timid. Găsesc în acel paragraf proporţia de adevăr şi greşeală pe care o pot avea cele mai bune profeţii; afară de asta, nu cred că e drept să-1 definesc pe Nevers ca laş. E adevărat că el însuşi a recunoscut că era un erou cu totul nepotrivit pentru catastrofele care i s-au întâmplat. Nu trebuie să uităm care erau adevăratele sale preocupări; şi nici ceea ce era extraordinar în acele catastrofe.
Din ziua în care am plecat din Saint-Martin până azi, m-am gândit necontenit, ca în delir, la Irene, spune Nevers, cu obişnuita lui lipsă de pudoare, şi continuă: M-am gândit de asemenea la prieteni, la nopţile de causerie în vreo cafenea de pe Rue Vauban, printre oglinzi întunecate, la hotarul iluzoriu al metafizicii. Mă gândesc la viaţa pe care am lăsat-o şi nu ştiu pe cine să urăsc mai mult, pe Pierre sau pe mine însumi.
Pierre este fratele meu mai mare; ca şef al familiei, a hotărât îndepărtarea lui Enrique; lui îi revine responsabilitatea.
La 27 ianuarie 1913, nepotul meu s-a îmbarcat pe Nicolăs Baudin, în direcţia Cayenne. Cele mai bune momente ale călătoriei le-a petrecut cu cărţile lui Jules Verne, cu o carte de medicină Bolile tropicale pe înţelesul tuturor, sau scriind la lucrarea sa Addenda la Monografia asupra cercetărilor lui Oleron; cele mai neplăcute momente, fugind de conversaţii despre politică sau despre viitorul război, conversaţii pe care apoi a regretat că nu le-a ascultat, în cală, călătoreau vreo patruzeci de deportaţi; după mărturisirea proprie, noaptea îşi imagina (mai întâi ca o povestire pentru a uita teribilul destin, apoi, involuntar, cu insistenţă aproape supărătoare) că coboară în cală, răzvrătindu-i. În colonie nu există pericol de a recădea pradă acestor închipuiri, declară el. Tulburat de spaima de a trăi într-o închisoare, nu făcea deosebiri: paznicii, puşcăriaşii şi eliberaţii, toţi îi repugnau.
"Plan de evadare" de Adolfo Bioy Casares
Cuvinte cheie: Biblioteca online, Biblioteca virtuala, Carti online, Carti virtuale, Citeste online, Pdf, Word, Descarca, Download carti, carti electronice, literatura,
Plan de evadare este un roman al scriitorului argentinian Adolfo Bioy Casares, publicat în 1945 de Emecé. Probabil foarte apropiat de romanul Invenția lui Morel, o lucrare care l-a introdus pe Bioy ca un mare scriitor al literaturii argentiniene, nu a avut acceptarea masivă pe care publicul larg a dat-o primului său roman. Bioy Casares s-a referit la faima diferită dintre cele două lucrări: „Avusesem mare succes, în 1941 și 1942, cu Invenția lui Morel. Se epuizase la unsprezece luni de la publicare (...) În 1945, cartea Plan de evadare nu s-a vândut atât de bine. A fost considerată o lucrare minoră (...) Când a fost tradusă [în franceză], în mod evident, a fost un best-seller."
Plan de evadare a fost distins cu Premiul pentru cea mai bună carte străină, pentru traducerea sa în franceză în 1979. Romanul se remarcă prin imaginația științifică. Dar tensiunea și suspansul sunt dezvoltate și în intrigă și în mod confuz, ca într-un roman polițist. Narațiunea este construită într-un mod puternic evocator și informativ, despre timpul (1914) și locul (Insulele Mântuirii) în care se scurge; Cronica ce susține o simbolistică înaltă.
fragment
Încă nu s-a terminat prima după-amiază pe aceste insule şi am şi văzut ceva atât de grav, încit trebuie să-ţi cer ajutor, fără ocolişuri, fără nici o delicateţe. Voi încerca să mă explic ordonat.
Acesta este primul paragraf al primei scrisori a nepotului meu, locotenentul de marină Enrique Nevers. Dintre prieteni şi rude, se va găsi cine să spună că nemaipomenitele şi uluitoarele lui aventuri par să explice acel ton de alarmă, dar că ei, „intimii" ştiu că adevărata explicaţie o dă caracterul lui timid. Găsesc în acel paragraf proporţia de adevăr şi greşeală pe care o pot avea cele mai bune profeţii; afară de asta, nu cred că e drept să-1 definesc pe Nevers ca laş. E adevărat că el însuşi a recunoscut că era un erou cu totul nepotrivit pentru catastrofele care i s-au întâmplat. Nu trebuie să uităm care erau adevăratele sale preocupări; şi nici ceea ce era extraordinar în acele catastrofe.
Din ziua în care am plecat din Saint-Martin până azi, m-am gândit necontenit, ca în delir, la Irene, spune Nevers, cu obişnuita lui lipsă de pudoare, şi continuă: M-am gândit de asemenea la prieteni, la nopţile de causerie în vreo cafenea de pe Rue Vauban, printre oglinzi întunecate, la hotarul iluzoriu al metafizicii. Mă gândesc la viaţa pe care am lăsat-o şi nu ştiu pe cine să urăsc mai mult, pe Pierre sau pe mine însumi.
Pierre este fratele meu mai mare; ca şef al familiei, a hotărât îndepărtarea lui Enrique; lui îi revine responsabilitatea.
La 27 ianuarie 1913, nepotul meu s-a îmbarcat pe Nicolăs Baudin, în direcţia Cayenne. Cele mai bune momente ale călătoriei le-a petrecut cu cărţile lui Jules Verne, cu o carte de medicină Bolile tropicale pe înţelesul tuturor, sau scriind la lucrarea sa Addenda la Monografia asupra cercetărilor lui Oleron; cele mai neplăcute momente, fugind de conversaţii despre politică sau despre viitorul război, conversaţii pe care apoi a regretat că nu le-a ascultat, în cală, călătoreau vreo patruzeci de deportaţi; după mărturisirea proprie, noaptea îşi imagina (mai întâi ca o povestire pentru a uita teribilul destin, apoi, involuntar, cu insistenţă aproape supărătoare) că coboară în cală, răzvrătindu-i. În colonie nu există pericol de a recădea pradă acestor închipuiri, declară el. Tulburat de spaima de a trăi într-o închisoare, nu făcea deosebiri: paznicii, puşcăriaşii şi eliberaţii, toţi îi repugnau.
"Plan de evadare" de Adolfo Bioy Casares
Cuvinte cheie: Biblioteca online, Biblioteca virtuala, Carti online, Carti virtuale, Citeste online, Pdf, Word, Descarca, Download carti, carti electronice, literatura,
Post a Comment