Referat "Ivanhoe" de Sir Walter Scott

Referat gratuit al nuvelei istorice "Ivanhoe" scrisa si publicata de scriitorul scotian Sir Walter Scott in anul 1820. Acest referat se adreseaza elevilor de liceu.

IVANHOE

de Walter Scott

DATE DESPRE AUTOR
    Walter Scott s-a născut la 15 august 1771 în oraşul Edinburgh, din Scoţia. De mic copil a ascultat cu plăcere legendele şi basmele Scoţiei. După terminarea şcolii, studiază dreptul la Universitatea din Edinburgh. Debutează în literatură ca traducător din limba germană. Apoi începe să scrie poezii şi poeme: Balada celui din urmă menestrel, Marmion, Fecioara lacului, Rokeby, şi altele. Din 1814, se hotărăşte să nu mai scrie poezii. Din acelaşi an, începe să scrie romane istorice.
În toamna anului 1832, moare la Abbotsford, în castelul său.

MERITE LITERARE
    Opera sa literară cuprinde mai multe romane istorice: Waverly (1814), Rob Roy(1817), Ivanhoe (1820), Quentin Durward(1823), Red Gauntlett (1824), Frumoasa din Perth (1828), şi multe altele.
    Are meritul de a însufleţi trecutul istoric al Scoţiei şi Angliei în scrierile sale, de a da viaţă evenimentelor din vechime.

REZUMATUL ROMANULUI

    Acţiunea se petrece în Anglia, după ce saxonii au fost înfrânţi de către normanzi. Deşi au trecut patru generaţii, în continuare normanzii se poartă ca nişte cuceritori. Astfel, limba vorbită de ei este franceza, spre deosebire de graiul poporului, care este engleza.

    Regele Angliei, Richard I, a fost plecat în cruciadă în Palestina. Între cruciaţi au izbucnit certuri, mai ales între Richard şi regele Franţei, Philip, care era sprijinit de cavalerii templieri şi de ioaniţi.
    Acum, regele Richard I, zis Inimă-de-Leu, este în captivitate, în puterea ducelui de Austria, departe de ţara sa.
Puterea nobililor creşte, iar poporul, chiar şi nobilii saxoni, o duc greu.

În pădurea Sheffield sunt doi oameni: cel mai vârstnic este porcarul Gurth iar celălalt este Wamba măscăriciul. Ei sunt şerbii lui Cedric de Rotherwood, un nobil saxon.
Prin pădure trece un alai; sunt stareţul Aymer şi templierul Brian de Bois-Guilbert, cu slujitorii lor. Ei sunt însoţiţi de un pelerin venit din Ţara Sfântă.
Aceştia, împreună cu cei doi şerbi, ajung la castelul lui Cedric.
Cedric este tatăl lui Wilfred de Ivanhoe, un cavaler plecat cu regele Richard în cruciadă.
Deşi cei doi oaspeţi sunt normanzi, Cedric dă poruncă să fie întâmpinaţi cu ospitalitate. Brian de Bois-Guilbert este impresionat de frumoasa Rowena, pupila lui Cedric.
La castel mai soseşte un oaspete, evreul Isac din York; templierul îl priveşte cu dispreţ, căci evreii erau consideraţi inferiori.
La masă se discută despre faptele de vitejie ale cavalerilor plecaţi în cruciadă în Palestina. Pelerinul aflat printre oaspeţi povesteşte despre curajul lui Ivanhoe, pe care îl iubeşte tânăra Rowena. Totuşi Cedric a hotărât mai demult ca fata să se căsătorească cu nobilul Athelstane.
Spre seară, pelerinul îl vesteşte pe evreul Isaac să plece, întrucât se află în pericol de a fi răpit de oamenii templierului, pentru a-i lua banii.
    Cei doi părăsesc în secret castelul. Drept mulţumire, evreul îl trimite pe pelerin la un prieten al său din Leicester, pentru a primi cadou un cal şi o armură de preţ.   

Pe vremea aceea evreii erau prigoniţi atât de normanzi, cât şi de saxoni, britani sau danezi; evreii erau îndeosebi negustori şi averile lor erau căutate de ceilalţi oameni.
    Anglia era cârmuită de vicleanul prinţ Ioan, care nu voia ca fratele său Richard să se mai întoarcă din prizonierat. Ioan era fratele cel mai mic, moştenitor legal al titlului fiind - în cazul morţii lui Richard – alt frate, ducele Arthur.
    Nobilii asupreau cumplit poporul. Din această cauză, oamenii se adunau prin păduri, formând cete de haiduci.

    La Ashby, un oraş din comitatul Leicester, urmează să aibă loc un turnir, o întâlnire de lupte cavalereşti, în prezenţa prinţului Ioan. Acesta este însoţit de numeroşi curteni: Waldemar Fitzurse, De Bracy, stareţul Aymer şi alţii.
Printre spectatori se află Isaac şi fiica sa, frumoasa Rowena, apoi Cedric Saxonul şi ruda sa, Athelstane de Coningsburgh.
După ce se dă citire regulilor turnirului, în arenă apar cavalerii şi încep luptele. Cei mai puternici se dovedesc a fi Brian de Bois-Guilbert, Malvoisin şi Front-de-Boeuf, toţi cavaleri templieri. Ei îşi înving toţi adversarii.
Deodată apare un cavaler necunoscut având deviza desdichado sau Cavalerul Dezmoştenit.
El îi provoacă la luptă, pe rând, pe puternicii cavaleri templieri, şi reuşeşte să-i învingă. Astfel, Cavalerul Dezmoştenit reuşeşte să devină câştigător. El refuză să-şi scoată casca sau să-şi spună adevăratul nume. Ca premiu, el primeşte un cal de luptă. El o alege pe frumoasa Rowena Regină a Dragostei şi Frumuseţei.
Aflat în cortul său, Cavalerului Dezmoştenit i se aduc caii şi armurile cavalerilor învinşi. El preferă însă bani - câte cincizeci de ţechini de la fiecare cavaler, ca răscumpărare; de la Brian de Bois-Guilbert nu acceptă nimic, spunând că lupta dintre ei nu s-a sfârşit deocamdată.
Slujitorul cavalerului este chiar porcarul Gurth. Acesta primeşte poruncă să-I ducă evreului Isaac bani pentru că a împrumutat cavalerului armura şi calul cu care a venit la turnir. Evreul ia cei optzeci de ţechini de aur trimişi, dar fără ştirea sa, fiica sa Rebecca îi dă lui Gurth o sută de ţechini pentru cavaler. Pe drum, porcarul este prins de tâlhari. Aflând că este slujitorul Cavalerului Dezmoştenit, aceştia îl lasă în pace.
A doua zi încep alte întreceri. Sunt două grupuri de cavaleri, unul condus de Cavalerul Dezmoştenit şi celălalt de Brian de Bois-Guilbert.
În timpul luptelor, cavalerii din tabăra Dezmoştenitului sunt învinşi iar acesta rămâne cu un singur aliat, Cavalerul Negru, alt cavaler misterios. Acum situaţia se schimbă şi Cavalerul Dezmoştenit rămâne învingătorul zilei. Cavalerul Negru dispare din arenă.
La primirea premiului, Cavalerului Dezmoştenit i se scoate casca şi toată lumea află că el este Ivanhoe. Slăbit din cauza rănilor, el leşină.
Din discuţia prinţului Ioan cu însoţitorii săi aflăm că moşia şi castelul lui Ivanhoe – pe care el le-a primit de la Richard – au fost dăruite de prinţ lui Front-de-Boeuf. În acest moment, prinţul Ioan primeşte o scrisoare care-l vesteşte că fratele său, regele Richard I, a scăpat din captivitate.
În continuare, are loc întrecerea arcaşilor. Un yeoman pe nume Locksley, câştigă întrecerea şi un premiu de douăzeci de galbeni şi un corn de vânătoare.
Seara, prinţul dă un banchet la castelul său din Ashley. Între timp, sfetnicul său, Waldemar Fitzurse, încearcă să unească pe nobili împotriva regelui Richard.

După turnir, Cedric Saxonul (tatăl lui Wilfred de Ivanhoe), cu Athelstane, Rowena şi slujitorii lor pleacă spre casă. Sărmanul Gurth este pus în lanţuri pentru nesupunere. Undeva pe drum, ei se întâlnesc cu Isaac din York şi Rebecca. Aceştia se unesc cu grupul saxonilor. În pădure călătorii sunt atacaţi de bandiţi. Gurth fuge în timpul învălmăşelii. De asemenea, prietenul său Wamba măscăriciul, reuşeşte să scape de bandiţi. Cei doi se întâlnesc cu yeomanul Locksley; împreună pornesc spre sălaşul din pădure al acestuia, unde sunt şi alţi yeomani. Apoi ajung la coliba unde cântă Cavalerul Negru şi un pustnic. Aflând că Cedric şi oamenii săi au fost răpiţi şi duşi la castelul Torquilstone, toţi aceşti viteji se hotărăsc să-i salveze pe prizonieri.
De fapt cei ce i-au răpit pe saxoni sunt De Bracy şi câţiva templieri. Castelul Torquistone aparţine lui Front-de-Boeuf. Cedric este închis cu Athelstane într-o cameră. Isaac este aruncat în temniţa castelului. Aici vine Front-de-Boeuf care îl ameninţă pe evreu cu tortura dacă nu-I dă o mie de livre de argint ca răscumpărare.
De Bracy o cere pe Rowena în căsătorie şi o ameninţă că dacă nu acceptă îl va ucide pe Ivanhoe; acesta era transportat într-o lectică în alaiul lui Isaac şi era tot în mâinile răpitorilor.
Rebecca ajunge într-un turn unde stă de vorbă cu vrăjitoarea Urfrida.
În celula ei vine Brian de Bois-Guilbert. Acesta îi cere să-i devină iubită. Rebecca vrea să se arunce pe fereastră şi cavalerul o lasă în pace.
Se aude o trâmbiţă în afara castelului şi templierii primesc un mesaj să-I elibereze pe toţi prizonierii. Eliberatorii sunt Cavalerul Negru, Robert Locksley şi oamenii lor. Măscăriciul Wamba este deghizat în călugăr; el ajunge la Cedric şi acesta se îmbracă în hainele sale. Falsul călugăr ajunge la vrăjitoarea Urfrida şi află povestea acesteia. Ea îl recunoaşte pe Cedric
 şi-i promite că va ajuta la eliberarea captivilor. Cedric scapă din castel.
În celula Rebeccăi este adus Ivanhoe. Asediul castelului începe. Rebecca îi povesteşte cavalerului rănit lupta. Uriaşul Front-de-Boeuf este înfrânt de către Cavalerul Negru şi este dus în castel. Vrăjitoarea dă foc castelului dar mai întâi îl închide pe Front-de-Boeuf în cameră. De Bracy se predă Cavalerului Negru. Acesta îl salvează pe Ivanhoe din flăcări, în timp ce Brian de Bois-Guilbert o răpeşte pe frumoasa Rebecca. În incendiu pier Front-de-Boeuf şi vrăjitoarea.
După bătălie, haiducii lui Locksley aduc prăzile luate din castel la sălaşul lor din pădure. Cedric îl elibereaza pe Gurth din şerbie pentru că a fost viteaz în luptă. Tot în pădure sunt Rowena, Isaac din York şi Cavalerul Negru.

La castelul din York al prinţului Ioan soseşte De Bracy, care o aduce pe Rebecca. Aici De Bracy spune că regele Richard Inimă de Leu este în ţară şi a vorbit cu el. Prinţul Ioan şi sfetnicul şău Waldemar Fitzurse îi cer lui De Bracy să ia câţiva lăncieri şi să-l atace pe rege, dar cavalerul refuză.
În acest timp, Isaac merge la castelul templierilor, Templestowe, pentru a-şi răscumpăra fiica. Sărmanul evreu este însă alungat iar Rebecca este condamnată de templieri la moarte pentru vrăjitorie. Rebecca trimite o scrisoare tatălui său şi cere un apărător. Brian de Bois-Guibert îi cere din nou fetei să fugă cu el pentru a se salva, altfel este sortită pieirii. Fata refuză cu demnitate cererea.

Cavalerul Negru şi Wamba măscăriciul se împrietenesc şi pleacă la drum; sunt atacaţi de câţiva oameni înarmaţi, conduşi de Waldemar Fitzurse. În ajutor sosesc însă Locksley şi haiducii săi. Acum aflăm că de fapt Cavalerul Negru este chiar regele Richard, iar Locksley este faimosul Robin Hood. Apar noi veniţi care sunt Ivanhoe şi Gurth, însoţitorul său. Regele este apărat de toţi aceşti viteji pornind cu toţii spre castelul Coningsburgh. Aici ei trebuie să asiste la îngroparea lui Athelstane, căzut în lupta de la Torquilstone. Ca prin minune, însă, acesta apare în viaţă, deoarece în luptă a fost doar rănit şi apoi ţinut prizonier de nişte călugări. Deşi Athelstane trebuia să se căsătorească cu Rowena, el îşi dă seama că aceasta îl iubeşte pe Ivanhoe şi renunţă la căsătorie.

Acţiunea revine la Templestowe. Aici sunt pregătite o arenă şi un rug. Dacă nu vine vreun cavaler să se lupte în arenă cu Brian de Bois-Guilbert, Rebecca trebuie să fie arsă pe rug. Brian de Bois-Guilbert îi cere din nou fetei să fugă cu el în lume, dar ea refuză. În ultima clipă apare un cavaler. Este Ivanhoe, care este încă slăbit şi are un cal obosit de drum. Totuşi lupta începe şi Brian de Bois-Guilbert moare. Rebecca este salvată.
Rowena se căsătoreşte cu Ivanhoe. Rebecca aduce cadou Rowenei un colier şi cercei din diamante.



CARACTERIZAREA EROULUI PRINCIPAL
    Personajul principal este cavalerul Wilfred de Ivanhoe.
    Este curajos şi îndemânatic în luptă, ceea ce se vede în timpul luptelor de la turnir.    Deşi rănit şi prizonier în castelul lui Front-de-Boeuf, vrea să ia parte la lupta ce are loc pentru cucerirea castelului. Are un comportament nobil; atunci când castelul arde şi Cavalerul Negru vine să-l salveze, îl roagă pe acesta să-i urmărească pe cei ce au răpit-o pe Rowena şi pe Cedric Saxonul şi să-I salveze pe aceştia.
    Consideră că gloria este totul pentru cavaleri.
    Se luptă în arenă cu Brian de Bois-Guilbert, pentru a o salva pe Rebecca din ghearele acestuia.
    Crezul său este:” Onoarea cavalerească e hrana tuturor simţămintelor curate şi nobile, e reazemul celor asupriţi, ea împarte dreptatea şi pune stavilă puterii tiranilor. Fără ea, nobleţea n-ar fi decât un nume gol; în lancea şi spada cavalerului, libertatea îşi află cea mai bună ocrotire.”
    De asemenea, el mai spune: “Noi nu trăim, nu vrem să trăim decât atât cât suntem victorioşi şi acoperiţi de glorie. Acestea sunt legile cavalerimii, pe care am jurat să  le respectămşi cărora le jertfim tot ce ne e mai scump”.
    Ca un defect al său putem menţiona că îi consideră pe cei de altă religie inferiori (mai ales pe evrei, care erau dispreţuiţi de creştini).