Citeste cartea Viata si opera lui Ion Creanga de George Calinescu

Citeste online cartea "Viata si opera lui Ion Creanga" scrisa de George Calinescu

Citeste si
Citeste cartea Bietul Ioanide de George Calinescu
Citeste cartea Istoria literaturii romane de George Calinescu
Citeste online cartea Enigma Otiliei de George Calinescu
Citeste cartea "Cartea nuntii" de George Calinescu

Despre
Dacă în ediţia I criticul se ocupa exclusiv de biografia marelui povestitor din Humuleşti, în ediţia a doua, din 1964, la volumul iniţial se adaugă vaste consideraţii asupra operei. Contrazicând opinia că Ion Creangă ar fi un simplu autor poporal, criticul compară opera sa cu opere clasice ale literaturii universale, cu texte scrise de Rabelais, Anatole France, Charles Perrault, etc. În aceeaşi perioadă criticul va da un studiu separat despre Estetica basmului, prima tentativă de sistematizare de la noi a unei bibliografii uriaşe, un studiu foarte util pentru folclorişti.

fragment
Stefan arata a fi fost om de treaba, in felul cum sunt oamenii de treaba pe la tara. Era un om care nu se intreba de ce traieste si daca mai este pe lume si alt chip de a vietui. Multumit ca are curechi in poloboc si branza in putina, da din maini sa le aiba mereu. Astfel de oameni se-nsoara fiindca asa face toata lumea, fac copii ca toata lumea si muncesc din greu cum fac si altii. Roata existentei ii intoarce mereu, fara sa le dea ragaz sa se intrebe daca sunt sau nu fericiti. O intepenire in formele apucate, care uneori merge pana la incapatanare, tine loc conceptiei de viata a oamenilor mai luminati. Dintr-un fel de economie biografica, multi vor sa vada in stefan pe omul intunecimii, cu care se razboieste Smaranda, cea aducatoare de lumina. Contrast artificial. Nici stefan nu pune bete-n roate viitorului copiilor, nici Smaranda nu visa ceea ce era sa se-ntample. In fond, stefan, om ca toti oamenii, stia ale lui. El stia ca un barbat trebuie sa se-nsoare, si s-a insurat. stia ca trebuie sa faca copii, si a umplut casa. Pana se nasteau copiii, el umbla dupa treburi, pe la targ, pe la padure. La tara numarul de copii nu inspaimanta, si cum la inceput sotii Creanga au vreo patru baieti, stefan e vesel. Isi si facuse socotelile lui taranesti cum sa se ajute cu ei. De aceea cand Ion e maricel si Smaranda ii da zor sa-l trimita la scoli, stefan e contrariat. El se batea cu gandul sa-l mane cu carlanii. Toti la tara isi folosesc baietii ca mana de lucru, si scoala e o adevarata incurcatura. Nu este vreo ura de invatatura, ci incredintarea ca treburile gospodariei nu se fac cu cartea. De unde ironie, ironia tipica a omului analfabet, care, neavand de gand sa iasa din starea lui, nu intelege sfortarile de prisos, mai ales ca el isi face bine treburile fara scoala. Deci invatatura e un fel a te duce bou la Paris, unde-a fi acolo, si a te-ntoarce vaca. Totul e chestiune de glagore-n cap . Cutare din sat spune conacaria pe la nunti fara a fi invatat pe carti, semn ca stiinta de carte nu-i ceva de neaparata trebuinta. Atata vreme cat se admite ca fiul nu trebuie sa depaseasca mestesugul tatalui, rationamentul e bun, si stefan nu vedea viitorul decat ca trecutul pe care-l apucase: fetele sa se marite, baietii sa semene papusoi si ovaz si sa mearga la Dumesnicu in padure, sa vanda sumani facuti de neveste si celelalte. Dealtfel, taranul cu rosturile lui are despre orasean o parere foarte proasta vazandu-l imbracat subtirel si asteptand lefi.

Viata si opera lui Ion Creanga de George Calinescu


Cuvinte cheie: Biblioteca online, Biblioteca virtuala, Carti online, Carti virtuale, Citeste online, Pdf, Word, Descarca, Download carti, carti electronice, Ion Creanga, George Calinescu