Marin Preda
Marin Preda s-a nascut pe 5 august 1922 in Siliștea-Gumești, județul Teleorman si a fost un academician, nuvelist, romancier, scriitor și director de editura roman.
A murit pe 16 mai 1980 in Mogoșoaia.
Activitatea literară
ÃŽn aprilie 1942 debutează cu schiÈ›a Părlitu' în ziarul Timpul (nr. 1771 È™i 1772 din 15 È™i 16 aprilie), la pagina literară „Popasuri”, girată de Miron Radu Paraschivescu. Debutul la 20 de ani îi dă încredere în scrisul său, publicând în continuare schiÈ›ele È™i povestirile: Strigoaica, Salcâmul, Calul, Noaptea, La câmp.
ÃŽn septembrie părăseÈ™te postul de corector la Timpul. Pentru scurt timp este angajat funcÈ›ionar la Institutul de statistică. La recomandarea lui E. Lovinescu, poetul Ion Vinea îl angajează secretar de redacÈ›ie la „Evenimentul zilei”.
ÃŽn 1943, martie, îi apare Colina în ziarul „Vremea războiului”. ÃŽn aprilie „Evenimentul zilei” pubică schiÈ›a Rotila. Ia parte la câteva È™edinÈ›e ale cenaclului Sburătorul, condus de criticul Eugen Lovinescu, unde nuvela Calul produce asupra celor prezenÈ›i o vie impresie, stârnind încântarea lui Dinu Nicodin, care intră în posesia manuscrisului contra unei mari sume de bani. Nuvela va fi inclusă în volumul său de debut din 1948, ÃŽntâlnirea din pământuri. ÃŽn nuvela care dă numele volumului, criticii recunosc imediat pe tatăl autorului, care va apărea cu nume schimbat în MoromeÈ›ii. Ea este construită pornind de la tehnica „muÈ™tei pe perete“ (o naraÈ›iune perfect obiectivată, behavioristă, folosită în epocă de Albert Camus, William Faulkner sau mai târziu de Truman Capote). Un precursor al lui Marin Preda din literatura română fusese Anton Holban în nuvela Chinuri.
ÃŽntre 1943-1945 este luat în armată, experiență descrisă în operele de mai târziu, în romanele ViaÈ›a ca o pradă È™i Delirul. ÃŽn 1945 devine corector la ziarul „România liberă”. Apoi din 1952 devine redactor la revista „ViaÈ›a românească”. ÃŽn 1956 primeÈ™te Premiul de Stat pentru romanul MoromeÈ›ii. Un an mai târziu, în 1957, scriitorul efectuează o excursie în Vietnam. La întoarcere, se opreÈ™te la Beijing. ÃŽn 1954 se căsătoreÈ™te cu poeta Aurora Cornu. Scrisorile de dragoste trimise poetei au fost publicate postum. Au divorÈ›at în 1959. S-a recăsătorit apoi cu Eta Vexler, care ulterior a emigrat în FranÈ›a la începutul anilor 70. Cu cea de-a treia soÈ›ie, Elena, a avut doi fii: Nicolae È™i Alexandru.
În 1960-1961, citește marii romancieri ai lumii. Este fascinat de William Faulkner, cu care proza lui are evidente afinități. În 1965 traduce împreună cu soția Eta romanul Ciuma de Albert Camus. În 1968 este ales vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor, iar în 1970 devine director al editurii Cartea Românească, pe care o va conduce până la moartea sa fulgerătoare din 1980. În 1970 traduce în colaborare cu Nicolae Gane romanul lui Fiodor Dostoievski: Demonii. Romanul său, Marele singuratic, primește premiul Uniunii Scriitorilor pe anul 1971.
În 1974 este ales membru corespondent al Academiei Române.
Apare ediția a doua a romanului Marele singuratic în 1976, iar în 1977 publică Viața ca o pradă, un roman autobiografic amplu care are drept temă principală cristalizarea conștiinței unui artist.
În 1980, la editura pe care o conducea, publică ultimul său roman: Cel mai iubit dintre pământeni. O lună mai târziu este ales deputat în Marea Adunare Națională (parlamentul). Între 1975 și 1980 locuiește în București pe strada (pictor) Alexandru Romano nr.21.
Pe 16 mai 1980 moare la vila de creație a scriitorilor de la Palatul Mogoșoaia.
Fratele scriitorului, Saie, crede că a fost asasinat de Securitate, dar probele din dosarul CNSAS ar fi dispărut.[necesită citare]
Familia sa este convinsă că moartea sa fulgerătoare are o legătură cu publicarea romanului Cel mai iubit dintre pământeni È™i a survenit în condiÈ›ii oculte. Potrivit raportului medico-legal, „moartea lui Marin Preda a fost violentă È™i s-a datorat asfixiei mecanice prin astuparea orificiilor respiratorii cu un corp moale, posibil lenjerie de pat, în condiÈ›iile unei come etilice”.
În ultimii cinci ani de viață a fost mentor și prieten literar al lui Cezar Ivănescu.
sursa: Wikipedia
Opera lui Marin Preda
Romane:
* Morometii (1955)
* Morometii – volumul II (1967)
* Marele singuratic (1972)
* Intalnirea din pamanturi editia a-II-a (1974)
* Viata ca o prada (1977)
* Cel mai iubit dintre pamanteni – volumele I-III (1980)
* Intrusul (1968)
* Imposibila intoarcere (1972)
* Delirul (1975)
Schite:
* Parlitu’ (1942)
* Strigoaica (1942)
* Salcamul(1942)
* Calul (1942)
* Noaptea (1942)
* La camp (1942)
* Rotila (1943)
* Colina (1943)
* Plecarea
* Inainte de moarte
* Iubire
* In ceata
* Maritisul
* Nepotul
* Casa de-a doua oara
* Aglomerari
* Situatiile presedintelui
* Soldatul cel mititel
* Intaia moarte a lui Anton Tudose
* Dimineata de iarna
* Povestea unei calatori
Nuvele:
* Intalnirea din pamanturi (1948)
* O adunare linistita (1949)
* Desfasurarea (1952)
* Ana Rosculet (1949)
* Ferestre intunecate (1956)
* Indrazneala (1958)
* Friguri (1963)
Eseuri:
* Obsedantul deceniu (1970)
* Imposibila intoarcere (1971)
sursa: Operele lui Marin Preda
Puteti citi online pe site-ul nostru urmatoarele carti scrise de Marin Preda
"Cel mai iubit dintre pamanteni"
"Imposibila intoarcere"
"Marele Singuratic"
"Morometii"
"Risipitorii"
"Delirul"
"Viata ca o prada"
A murit pe 16 mai 1980 in Mogoșoaia.
Activitatea literară
ÃŽn aprilie 1942 debutează cu schiÈ›a Părlitu' în ziarul Timpul (nr. 1771 È™i 1772 din 15 È™i 16 aprilie), la pagina literară „Popasuri”, girată de Miron Radu Paraschivescu. Debutul la 20 de ani îi dă încredere în scrisul său, publicând în continuare schiÈ›ele È™i povestirile: Strigoaica, Salcâmul, Calul, Noaptea, La câmp.
ÃŽn septembrie părăseÈ™te postul de corector la Timpul. Pentru scurt timp este angajat funcÈ›ionar la Institutul de statistică. La recomandarea lui E. Lovinescu, poetul Ion Vinea îl angajează secretar de redacÈ›ie la „Evenimentul zilei”.
ÃŽn 1943, martie, îi apare Colina în ziarul „Vremea războiului”. ÃŽn aprilie „Evenimentul zilei” pubică schiÈ›a Rotila. Ia parte la câteva È™edinÈ›e ale cenaclului Sburătorul, condus de criticul Eugen Lovinescu, unde nuvela Calul produce asupra celor prezenÈ›i o vie impresie, stârnind încântarea lui Dinu Nicodin, care intră în posesia manuscrisului contra unei mari sume de bani. Nuvela va fi inclusă în volumul său de debut din 1948, ÃŽntâlnirea din pământuri. ÃŽn nuvela care dă numele volumului, criticii recunosc imediat pe tatăl autorului, care va apărea cu nume schimbat în MoromeÈ›ii. Ea este construită pornind de la tehnica „muÈ™tei pe perete“ (o naraÈ›iune perfect obiectivată, behavioristă, folosită în epocă de Albert Camus, William Faulkner sau mai târziu de Truman Capote). Un precursor al lui Marin Preda din literatura română fusese Anton Holban în nuvela Chinuri.
În 1960-1961, citește marii romancieri ai lumii. Este fascinat de William Faulkner, cu care proza lui are evidente afinități. În 1965 traduce împreună cu soția Eta romanul Ciuma de Albert Camus. În 1968 este ales vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor, iar în 1970 devine director al editurii Cartea Românească, pe care o va conduce până la moartea sa fulgerătoare din 1980. În 1970 traduce în colaborare cu Nicolae Gane romanul lui Fiodor Dostoievski: Demonii. Romanul său, Marele singuratic, primește premiul Uniunii Scriitorilor pe anul 1971.
În 1974 este ales membru corespondent al Academiei Române.
Apare ediția a doua a romanului Marele singuratic în 1976, iar în 1977 publică Viața ca o pradă, un roman autobiografic amplu care are drept temă principală cristalizarea conștiinței unui artist.
În 1980, la editura pe care o conducea, publică ultimul său roman: Cel mai iubit dintre pământeni. O lună mai târziu este ales deputat în Marea Adunare Națională (parlamentul). Între 1975 și 1980 locuiește în București pe strada (pictor) Alexandru Romano nr.21.
Pe 16 mai 1980 moare la vila de creație a scriitorilor de la Palatul Mogoșoaia.
Fratele scriitorului, Saie, crede că a fost asasinat de Securitate, dar probele din dosarul CNSAS ar fi dispărut.[necesită citare]
Familia sa este convinsă că moartea sa fulgerătoare are o legătură cu publicarea romanului Cel mai iubit dintre pământeni È™i a survenit în condiÈ›ii oculte. Potrivit raportului medico-legal, „moartea lui Marin Preda a fost violentă È™i s-a datorat asfixiei mecanice prin astuparea orificiilor respiratorii cu un corp moale, posibil lenjerie de pat, în condiÈ›iile unei come etilice”.
În ultimii cinci ani de viață a fost mentor și prieten literar al lui Cezar Ivănescu.
sursa: Wikipedia
Opera lui Marin Preda
Romane:
* Morometii (1955)
* Morometii – volumul II (1967)
* Marele singuratic (1972)
* Intalnirea din pamanturi editia a-II-a (1974)
* Viata ca o prada (1977)
* Cel mai iubit dintre pamanteni – volumele I-III (1980)
* Intrusul (1968)
* Imposibila intoarcere (1972)
* Delirul (1975)
Schite:
* Parlitu’ (1942)
* Strigoaica (1942)
* Salcamul(1942)
* Calul (1942)
* Noaptea (1942)
* La camp (1942)
* Rotila (1943)
* Colina (1943)
* Plecarea
* Inainte de moarte
* Iubire
* In ceata
* Maritisul
* Nepotul
* Casa de-a doua oara
* Aglomerari
* Situatiile presedintelui
* Soldatul cel mititel
* Intaia moarte a lui Anton Tudose
* Dimineata de iarna
* Povestea unei calatori
Nuvele:
* Intalnirea din pamanturi (1948)
* O adunare linistita (1949)
* Desfasurarea (1952)
* Ana Rosculet (1949)
* Ferestre intunecate (1956)
* Indrazneala (1958)
* Friguri (1963)
Eseuri:
* Obsedantul deceniu (1970)
* Imposibila intoarcere (1971)
sursa: Operele lui Marin Preda
Puteti citi online pe site-ul nostru urmatoarele carti scrise de Marin Preda
"Cel mai iubit dintre pamanteni"
"Imposibila intoarcere"
"Marele Singuratic"
"Morometii"
"Risipitorii"
"Delirul"
"Viata ca o prada"
Post a Comment